Două probleme importante au fost discutate astăzi la reuniunea liderilor europeni de la Praga: situația din energie și războiul din Ucraina. Uniunea Europeană este destul de bine pregătită pentru iarnă, pe fondul crizei din domeniul energetic, anunță chiar președinta executivului comunitar. Cât privește războiul din Ucraina, este nevoie de mai multă susținere, inclusiv financiară și asta pe termen lung.
Președinta Comisiei Europene este optimistă, atunci când vorbește despre iarna care va veni. Uniunea este bine pregătită, ținând cont și de plafonarea prețurilor în domeniu. Mai rămâne de găsit o poziție comună în chestiunea plafonării prețului la gazele naturale.
Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene: Prețurile la energie cresc vertiginos. Dar dacă vă uitați în ultimele șapte luni, puteți vedea că Rusia a redus în mod deliberat și sistematic aprovizionarea cu gaze a Uniunii Europene, dar am reușit să compensăm. Am umplut depozitele până la 90%. Acest lucru este foarte bun. Am reușit să cumpărăm GNL (gaz natural lichefiat) și gaz prin conducte, de la furnizori de încredere, cum ar fi Norvegia și Statele Unite. Am reușit să luăm profiturile excepționale pentru a-i sprijini pe cei care au nevoie.
15 state membre ale Uniunii doresc o plafonare a prețului la gaze
Acestea nu au ajuns la un acord, în vreme ce Germania, Danemarca și Țările de Jos se opun oricărei limite de preț. Așa că deciziile europene în domeniul energiei sunt de ajutor acum, dar, pe termen lung, mai este nevoie de câteva măsuri, susține președintele român Klaus Iohannis. El cere mai multă hotărâre pentru a coborî și mai mult prețul energiei. Între altele, Klaus Iohannis propune despărțirea pieţei gazului de piaţa electricităţii.
Klaus Iohannis, președintele României: Sunt luate în considerare două măsuri: una este de plafonare a prețului gazului, o măsură care este gândită pe termen relativ scurt, până trecem de iarnă, însă Comisia trebuie să vină cu detalii elaborate de experți, pentru ca această limitare a prețurilor să nu îi afecteze pe furnizorii care sunt de partea noastră, de exemplu Norvegia, care livrează o treime din gazul european. Cealaltă măsură care este luată în discuție este creșterea alocării pentru proiectul Repower, adică schimbarea resurselor energetice.
Acțiunile care vor fi întreprinse la nivel comunitar în piața energiei nu vor aduce și mai multă tulburare, susțin liderii europeni implicați în luarea deciziilor. Mai sunt lucruri de negociat, dar există și garanții pentru actorii din domeniu.
Aleksander De Croo, premierul Belgiei: Trebuie să transmitem două mesaje cheie. Una pentru piețele de energie, pentru a clarifica faptul că nu mai acceptăm aceste prețuri, nu vom continua să plătim această manipulare a pieței. În al doilea rând, un semnal important pentru populațiile noastre, pentru companiile noastre, că vom aborda problema de la rădăcină.
Declarațiile liderilor europeni, făcute înainte de reuniune, au fost parțial acoperite de vocile unor protestatari. Cel vizat a fost premierul Ungariei Viktor Orban, văzut drept o voce separată și oarecum pro-Rusia în concertul european.
Premierul maghiar nu s-a arătat, însă, deranjat de strigătele contestatarilor, încercând să întoarcă situația în favoarea sa.
Jurnalist: De ce vă huiduie?
Viktor Orban: Mă plac.
Jurnalist: De ce vă huiduie?
Viktor Orban: Pentru că mă susțin.
Cei care protestau sunt oameni care se opun războiului din Ucraina și sunt nemulțumiți de poziția pe care o adoptă constant premierul maghiar față de Moscova. De altfel, invadarea Ucrainei de către Rusia este un alt subiect important în discuțiile liderilor europeni.
Charles Michel, președintele Consiliului European: Astăzi avem un subiect important pe ordinea de zi. Acesta este, bineînțeles, războiul din Ucraina, importanța de a rămâne uniți, de a rămâne fermi în sprijinul Ucrainei: financiar, cu sprijin politic, cu sprijin militar. De asemenea, este important să fim foarte fermi, să condamnăm agresiunea rusă. Nu recunoaștem, nu vom recunoaște niciodată referendumurile false și anexările ilegale.
De aceeași părere este și Josep Borrel, șeful diplomației comunitare. El afirmă că Uniunea Europeană trebuie să dea mai mulți bani pentru a plăti ajutorul militar acordat Ucrainei, dar și pentru instruirea soldaților Kievului.
