De pe 27 iunie, Franța este măcinată de revolte și proteste în aproape toată țara, după decesul unui adolescent de origine algeriană, Nahel, împuşcat de un poliţist în cursul unui control rutier din Paris.
Președintele Emmanuel Macron s-a întâlnit marți cu 250 de primari din localitățile în care violențele au fost foarte puternice și au scăpat de sub control și a promis "răspunsuri fundamentale". Iar acesta răspunsuri fac referire la măsuri neașteptate. Conform postului TV BFMTV, Emmanuel Macron le-a spus primarilor că, atunci când asemenea revolte scapă de sub control, o opțiune ar fi tăierea accesului la unele platforme de social media, precum TikTok și Snapchat.
Emmanuel Macron le-a spus primarilor că ia în calcul tăierea accesului la rețelele de socializare
Înainte de această întâlnire, Macron a dat vina pe platformele de socializare și pe jocurile video pentru că ar fi "pus paie pe foc".
"Trebuie să ne gândim la cum utilizează tinerii aceste rețele și la interdicțiile care trebuie puse în aplicare. Și spun asta foarte clar, pentru că aceste rețele schimbă modul în care tinerii se raportează la realitate. Și trebuie să luăm decizii, inclusiv decizii administrative, atunci când lucrurile scapă de sub control, astfel încât, la un moment dat, să putem spune că suntem în măsură să le reglementăm sau să le oprim.
Este important să nu o facem sub impulsul de moment și mă bucur că nu a trebuit să o facem, dar aceasta este o problemă reală pe care trebuie să o abordăm atunci când lucrurile se mai calmează", a spus Macron, la o adunare de la Palatul Elysée, cu aproximativ 250 de primari ai orașelor vizate în timpul revoltelor.
Au existat însă reacții imediate la remarcile președintelui Macron, care și-a atras o sumedenie de critici. Astfel, după ce a văzut că aceste declarații nu au făcut decât să inflameze și mai mult spiritele, guvernul francez a venit cu precizări despre posibila tăiere a accesului la rețelele sociale în timpul acestor revolte.
"Președintele a spus că este posibil din punct de vedere tehnic, dar nu a spus că se ia în considerare acest aspect. Însă nimic nu ar trebui exclus din start", a spus un oficial francez din Ministrerul Digitalizării, conform publicației Politico, însă numele său este momentan sub protecția anonimatului, potrivit Politico.
Acesta susține că guvernul nu a discutat despre opțiunea de a tăia accesul la platformele de socializare, ci s-a discutat despre "moderarea conținutului și cooperarea cu sistemul de justiție în timpul tulburărilor", a precizat acel oficial, care spune că executivul a fost mulțumit de reacția companiilor de tehnologie în ceea ce privește eliminarea conținutului, blocarea unor conturi și furnizarea de informații forțelor de ordine.
Președintele Franței a fost comparat cu Kim Jong-Un
Subiectul a luat amploare în doar câteva ore, iar purtătorul de cuvânt al guvernului, Olivier Veran, a spus că ar putea exista totuși "suspendări temporare ale funcționalităților, precum geolocalizarea, care permite utilizatorilor să se afle într-un astfel de loc cu incidente, pentru a arăta anumite scene".
Conform unor date pe care le are guvernul, funcția de geolocalizare a aplicației Snapchat ar fi fost folosită pe scară largă de către protestatari pentru a se organiza.
Între timp, ideea președintelui Macron, de a restrânge sau bloca accesul la aceste platforme de socializare, a atras critici și în spectrul politic, chiar și din partea partea propriilor săi aliați. Liderii socialiștilor și ai partidului conservator Les Republicains au făcut comparații cu regimuri autoritare precum cele din Iran, Coreea de Nord și Rusia.
"OK, Kim Jong-Un", a scris deputatul Mathilde Panot, pe Twitter.
"Acest lucru ar însemna să renunți la ideea că democrația este mai puternică decât instrumentele folosite împotriva ei. Ar fi o greșeală", a scris, pe Twitter, Eric Bothorel, un deputat din partidul lui Emmanuel Macron.
Franța a aprobat mai multe rezoluții ale ONU, care condamnă tăierea de către guverne a accesului la internet, inclusiv una din 2021 împotriva "utilizării întreruperii accesului la internet pentru a preveni sau a perturba, în mod intenționat și arbitrar, accesul la/sau diseminarea de informații online".
În urma revoltelor din Franța, au existat câțiva parlamentari care au încercat să restricționeze accesul la platformele de socializare, în timpul voturilor privind proiectul de lege tehnologic care se află în discuție în parlament.
Zilele trecute, senatorul Patrick Chaize, de la Les Republicains, a făcut demersuri pentru ca platformele online să elimine, în termen de două ore, conținutul violent, atunci când țara este afectată de revolte sau mișcări sociale. El și-a retras însă amendamentul. Însă guvernul a promis că regulile pentru rețelele sociale în timpul revoltelor vor fi reanalizate și prezentate la Adunarea Națională din toamnă.
Furia francezilor a fost declanșată pe 27 iunie, după uciderea unui adolescent de 17 ani. Băiatul a fost împușcat de un polițist în timpul unui control în trafic. Tragedia a adus din nou în discuție discriminarea la care ar fi supuși tinerii din cartierele sărace sau reprezentanții altor etnii.
Manifestații au fost organizate și în Belgia sau Elveția. Polițistul care l-am împușcat pe tânărul de 17 ani a fost plasat în arest, iar procurorii consideră că el nu avea temei pentru a folosi arma din dotare.
Anul trecut, în Franța au fost înregistrate 13 decese în urma refuzurilor de a se conforma în timpul controalelor rutiere. Este un număr record.
