Tensiunile din Strâmtoarea Hormuz riscă să afecteze nu doar piețele de energie, ci și producția globală de alimente. Atacurile asupra navelor și blocarea transportului maritim pun în pericol o rută prin care trece aproape o treime din exporturile mondiale de îngrășăminte, esențiale pentru agricultură.
Dacă perturbările continuă, efectele ar putea ajunge în lanț până la prețul alimentelor din întreaga lume, relatează Euronews.com.
Ostilitățile din Strâmtoarea Hormuz încep deja să alimenteze inflația.
Prețul ureei, un tip de îngrășământ, a crescut la peste 600 de dolari pe tonă, de la 450 de dolari săptămâna trecută.
Menelaos Ydreos, secretarul general al International Gas Union, a recunoscut că principalul impact al perturbărilor va fi asupra petrolului și gazelor, însă a subliniat și natura bidirecțională a comerțului care tranzitează strâmtoarea.
„Există o cantitate semnificativă de alimente care ajunge în regiune și care acum a fost perturbată. Acele alimente nu acoperă doar necesarul regional, ci în unele cazuri sunt și reexportate mai departe”, a declarat Ydreos.
El a tras însă un semnal de alarmă și cu privire la impactul asupra multor altor industrii.
„Petrochimicalele sunt necesare pentru produse farmaceutice, pentru plastic și pentru multe alte produse. Cred că trebuie să privim perturbarea în ansamblul ei, nu doar ca pe o problemă legată de gaz și petrol. De fapt, situația este mult mai gravă”.
Motorul care hrănește lumea
Golful reprezintă un motor esențial al producției mondiale de alimente, furnizând unele dintre cele mai mari exporturi de îngrășăminte pe bază de azot din lume.
Potrivit International Food Policy Research Institute (IFPRI), Qatar, Arabia Saudită, Bahrain și Oman produc împreună aproximativ 15 milioane de tone metrice pe an de uree, fosfat diamoniu (DAP) și amoniac anhidru.
Țări precum India, Statele Unite, Brazilia și Australia depind în mare măsură de aceste exporturi pentru a menține randamentele agricole.
Există, de asemenea, o legătură puternică cu prețul gazelor naturale. Gazul natural reprezintă aproximativ 70% din costul de producție al îngrășămintelor pe bază de azot, astfel încât o creștere a prețurilor pe piețele petrolului s-ar reflecta și în prețurile îngrășămintelor.
Însă, în timp ce stocurile și rezervele oferă o anumită plasă de siguranță pentru ca prețurile petrolului să poată absorbi șocuri pe termen scurt, piața îngrășămintelor dispune de mult mai puține mecanisme de protecție.
Joseph Glauber, cercetător emerit în cadrul biroului directorului general al IFPRI, a explicat: „Multe produse de tip îngrășământ pot fi depozitate cu ușurință, însă, deoarece au o valoare foarte mare raportată la materia primă din care sunt obținute (de exemplu gazul natural) și având în vedere că gazul natural este produs pe tot parcursul anului, costurile de depozitare fac mai rentabilă achiziționarea lor doar atunci când sunt necesare”.
Comenzile depind de cererea sezonieră, care coincide cu ciclurile de plantare și cu tiparele meteorologice. Asta înseamnă că stocurile de îngrășăminte sunt, în mare parte, produse la comandă și destinate livrării imediate.
„În Statele Unite, producătorii cumpără adesea îngrășăminte și substanțe chimice agricole toamna, pentru a se asigura că există suficiente rezerve disponibile pentru sezonul de plantare”, a adăugat el.
Gust amar: Alimente care s-ar putea scumpi
Așadar, ce produse alimentare ar putea deveni mai scumpe?
Dacă ostilitățile din Strâmtoarea Hormuz se prelungesc, este posibil ca, în timp, produse alimentare de bază precum grâul, porumbul, pâinea, pastele sau cartofii să aibă prețuri mai mari în supermarketuri.
Și produsele perisabile, precum lactatele și fructele de mare, ar putea fi afectate. În același timp, prețurile uleiului de soia și ale furajelor pentru animale ar putea crește, ceea ce i-ar putea determina pe fermieri să își schimbe planurile de producție.
Totuși, nu este cazul de panică deocamdată, deoarece experți precum Glauber se așteaptă la un impact redus pe termen scurt. Factorul decisiv rămâne prețul petrolului.
„Prețurile mai ridicate la petrol și energie, în general, ar putea crește costurile de la raft, pe măsură ce se majorează costurile de transport și procesare după ieșirea produselor din fermă. Acest lucru ar putea alimenta din nou inflația alimentară în timp”, a declarat Glauber.
Același lucru este valabil și în privința securității alimentare. În afara Golfului Persic, temerile privind insecuritatea alimentară sunt încă reduse. Totuși, situația s-ar putea schimba dacă Strâmtoarea Hormuz rămâne blocată pentru o perioadă îndelungată.
