Seceta tot mai accentuată din ultimul timp a determinat autoritățile să caute soluții de a întârzia efectele. Iar una dintre măsuri a fost detonarea unei stânci din Dunăre și devierea cursului pe un braț secundar. În plus, au fost scufundate barje în albia fluviului, pentru a ajunge apă mai multă necesară răcirii reactorului centralei nucleare de la Cernavodă. Numai că scufundarea celor patru barje la intrarea pe brațul Bala are efect temporar.
În aceste condiții, estimările privind modificările în debitul Dunării variază extrem de rapid. La Euronews România, ministra Mediului, Diana Buzoianu, a explicat cum s-a ajuns aici.
- După scufundarea barjelor, nivelul Dunării a crescut cu 8 centimetri, însă, luni, a scăzut cu 5 centimetri.
Debitul Dunării va ajunge la 1.360 de metri cubi pe secundă pe 11 august
Diana Buzoianu, ministra Mediului: „Estimarea este revizuită pentru că, în fața unor fenomene extreme, putem să dăm soluții, dar când vorbim de 60 de kilometri de parcurs al apei, evident că pot să apară inclusiv obstacole noi. Asta este ceea ce s-a întâmplat în cazul Dunării. Prin coborârea celor patru barje, prin stânca dislocată în zona de pe Dunăre, am reușit să creștem nivelul apei cu 8 centimetri în prima zi. Doar că apa respectivă, cărând aluviuni, creând anumite curente pe care noi nu mai puteam să le gestionăm pe un traseu de 60 de kilometri, este imposibil să previzionezi exact unde se vor mai putea crea obstacole. S-a creat un obstacol, un dâmb care a reorientat apa și astfel nu a mai ajuns direct pe canalul unde ar fi trebuit, pentru centrala de la Cernavodă.
Astăzi suntem într-un pronostic mult mai sumbru decât ieri. În aceste momente au loc lucrări de dragare, care, și în momentul în care vor reveni ploile și va reveni debitul, vor ajuta ca, în cazul în care am avea o oprire a Unității 2, totuși să poată să repornească această unitate într-un termen mult mai rapid. Depinde mult și de lucrările de dragare.
Ce am putut să facem este să ne asigurăm că vine un debit mai mare de apă. Acum, pentru că pe cei 60 de kilometri au apărut obstacole noi, în momentul de față încercăm să dărâmăm obstacol cu obstacol, dar, evident, fiecare dintre aceste lucrări presupune modificări ale calculelor. Deci este aproape imposibil de gestionat.
Comunicatul de joia trecută arăta că este posibil să fie oprită Unitatea 2. Am reușit să câștigăm atâtea zile prin lucrările făcute. Fiecare zi câștigată e un plus, dar suntem într-un scenariu mai pesimist decât acum două zile.
Chiar astăzi au fost alocate 5 milioane de lei, prin hotărâre de Guvern, într-o ședință extraordinară, exact pentru aceste lucrări de dragare. Este o cursă contra cronometru, pentru că suntem la un nivel istoric al debitului. E un fenomen istoric. Suntem la nivelul de 1.400 și mâine s-ar putea să ajungem la 1.360. E un nivel istoric.”
Faptul că schimbările climatice se accentuează se știe de mulți ani. Diana Buzoianu atrage atenția că statul român nu a lucrat în acest sens, pentru a diminua măcar efectele.
Diana Buzoianu, ministra Mediului: „De-a lungul timpului au fost lucrări menționate că ar fi trebuit să fie realizate. De ani de zile se știe, hotărâri de Guvern cu indicatori aprobați chiar din 2024. Dar, la Ministerul Transporturilor, condus de PSD în ultimii ani, lucrurile nu s-au văzut atât de clar prioritizate pentru Dunăre. Se știa că vom avea din ce în ce mai mici debitele și se știa că vom avea din ce în ce mai mari niveluri de secetă, fenomene extreme în toată țara.
Ce nu s-a văzut în ultimii ani a fost prioritizarea lucrărilor care să poată să adapteze toate aceste comunități care sunt în jurul acestor zone, astfel încât să poată să-și ducă o viață normală chiar și în aceste situații de fenomene extreme.
Lucrările există, cele care ar fi trebuit să fie făcute. Lucrările există, discutate prin hotărâre de Guvern aprobată din 2024, cu indicatorii tehnico-economici. Aceste lucrări ar fi trebuit făcute, care, înțeleg, s-ar fi ridicat la aproape un miliard de lei. Lucrarea era pe ani de zile și trebuie să fie actualizată, asta s-a discutat inclusiv astăzi în ședința de Guvern.
Ministerul Transporturilor este cel care trebuie să inițieze această hotărâre. Ministerul Mediului va sprijini cu avizarea și cu analiza avizelor de mediu.
Brațul Bala, da. Sunt lucrări pe mai mulți kilometri. Sub 20% din apă ajunge pe Dunărea veche, pentru că este preluat de brațul Bala restul apei. Practic, noi trebuie să aducem apa să ajungă într-un procent mult mai mare pe Dunărea veche.”
Seceta și raționalizare apei
În acest context al secetei prelungite, există peste 180 de localități cu restricții în ceea ce privește consumul de apă, conform Apele Române, situație existentă și anul trecut. Astfel, multă lume se întreabă dacă suntem aproape de o criză a apei. Pentru a diminua din riscuri, Ministerul Mediului a alocat sume uriașe.
Diana Buzoianu, ministra Mediului: „Aceste cifre nu sunt noi. Și anul trecut am avut exact același număr de comunități care aveau restricții, fără acces la apă 24 din 24, exact din probleme de secetă. De aceea, anul acesta, ce am făcut noi la Apele Române a fost că am alocat un procent record din banii care erau la Apele Române și din bugetul național pentru lucrări la infrastructura critică, pentru acces la apă sau lucrări la baraje.
Anul trecut, din bugetul național, au fost cheltuiți 50 de milioane de lei pentru baraje, diguri, poldere, iar anul acesta sunt 250 de milioane. Asta înseamnă un număr record de lucrări care au început sau care au primit bani.
Anul acesta, pentru prima dată, din categoria de bunuri și servicii – celebra categorie de cheltuieli din care autoritățile, în general, își cumpără vrute și nevrute –, pentru prima dată în istoria ANAR, în această categorie, peste 50% din cheltuielile respective se duc pe lucrări de mentenanță pentru infrastructura critică la baraje, diguri și poldere.
În momentul de față, avem deschise șantiere și lucrări realizate zilele acestea în număr record față de anii anteriori. Gândiți-vă ce ar fi însemnat să se facă aceste investiții nu un an, ci 35 de ani constant, să se facă ce s-a făcut anul acesta, ca prioritizare. Eu vă garantez că astăzi, unde există secetă care distruge comunități, în acele comunități care nu au acces la apă, cu 35 de ani în care banii ar fi fost prioritizați așa cum au fost prioritizați anul acesta, vă garantez că comunitățile respective erau mult mai în siguranță și cu mult mai mult acces la apă.
Acolo unde vorbim de o activitate economică depinzând direct de realizarea acestor irigații, acolo unde vorbim de o agricultură de subzistență, unde vorbim de apa care asigură efectiv un nivel de trai decent, acolo e clar că nu se pot face economisiri. Dar, dacă vorbim, de exemplu, de gazon în anumite cartiere pe lângă orașe, care folosesc apa pentru a avea gazon verde în august, da, acolo se poate reduce apa folosită.
Sunt diverse categorii de folosință a apei unde apa este necesară fie pentru venitul de zi cu zi al respectivelor comunități, fie pentru traiul efectiv. Evident că acolo nu se pot face economisiri.
Noi știm că infrastructura noastră este nepregătită, avem deja studii, dar vedem deja cu ochii noștri. Avem deja studii făcute inclusiv de Banca Mondială, recent, care ne-au spus că avem nevoie de minimum 26 de miliarde de lei în următorii 15 ani, suplimentari față de ceea ce aveam la veniturile Apelor Române, pentru a putea să realizăm lucrările absolut esențiale. Nu vorbim de lucrări care ar fi putut să aducă un plus sau lucrări noi.
Tocmai de aceea am trecut mecanismul apei, care a crescut prețul la apa brută, dar nu pentru gospodării, ci pentru operatorii mari, industriali. În acele situații, am reușit, cu acest mecanism, să aducem, pentru următorii 15 ani, 2,5 miliarde de lei suplimentari, care vor fi folosiți la infrastructură critică.
Primul buget care a venit anul acesta ca propunere către Ministerul Mediului, cu privire la banii care ar fi trebuit alocați de la bugetul național pentru baraje, diguri și poldere, pe toată țara, era de 50 de milioane de lei. Eu știu primării care, adunate la un loc, dau bani pentru pavele și panseluțe mai mult de atât într-un an.
La nivelul tabloului general, dacă acest ritm se păstrează pentru următorii 15 ani, vom avea lucrările critice realizate. Dacă acest ritm merge mai slab, în 15 ani nu vom avea nici măcar lucrările esențiale. Dacă creștem ritmul, creștem și echipele care să poată să gestioneze, pentru că nu erau obișnuiți să gestioneze sume de genul acesta. Ne specializăm și dăm drumul și la studii de specialitate pentru următoarele proiecte.
Avem peste 200 de milioane de lei alocate pentru împăduriri. O componentă a programului național de împăduriri va fi inclusiv plantarea de arbori în zone inundabile, astfel încât să avem și aceste soluții naturale de luptă împotriva inundațiilor. Sigur că nu ajută doar aceste plantări, ai nevoie și de infrastructură. Dar plantările ne-au arătat că pot duce la inundații cu consecințe mult mai mici.
Este pentru prima dată când se vorbește despre asta. Am adoptat ordinul care privește metodologia pentru soluții naturale de infrastructură împotriva inundațiilor. Asta nu a fost o problemă prioritară pentru nimeni în ultimii 35 de ani.
Și sistemele de irigații trebuie să fie de ultimă generație, ca să nu mai pierzi jumătate din apă pe traseu.”
