Loviturile de represalii lansate de Iran împotriva Israelului și Statelor Unite au dus la închiderea spațiului aerian în mai multe zone din Orientul Mijlociu, iar mii de zboruri au fost anulate, reprogramate sau redirecționate, scrie Euronews.com.
Deși pasionații de aviație urmăresc zilnic zborurile, pentru mulți oameni platforme precum Flightradar24 sau FlightAware devin relevante mai ales în momente de criză.
Pe 28 februarie, odată cu începerea atacurilor, zeci de mii de utilizatori au urmărit în timp real cum aeronavele părăseau rapid spațiile aeriene care se închideau. Interesul a crescut și mai mult după 2 martie, când au fost reluate primele zboruri din Emiratele Arabe Unite pentru repatrierea pasagerilor blocați. Aproape 140.000 de persoane au urmărit simultan un zbor de la Aeroportul Internațional Dubai către Mumbai.
Internauții au folosit site-urile de monitorizare și pentru a urmări zborul fotbalistului Cristiano Ronaldo spre Spania, după ce conflictul cu Iranul a determinat suspendarea meciurilor din Liga Campionilor Asiei.
Cum funcționează urmărirea zborurilor?
Principala tehnologie utilizată pentru monitorizarea aeronavelor se numește Automatic Dependent Surveillance-Broadcast (ADS-B).
Majoritatea avioanelor comerciale sunt echipate cu transpondere ADS-B, care transmit informații despre poziția lor. Semnalele sunt recepționate de stații terestre, iar datele sunt trimise către rețelele operate de platforme precum Flightradar24 sau FlightAware.
Flightradar24, care deține cea mai mare rețea la nivel global, dispune de aproximativ 50.000 de receptoare în întreaga lume. Oricine se poate înscrie gratuit în rețea, dacă se află într-o zonă fără acoperire sau unde este nevoie de suplimentarea acesteia.
Pe lângă receptoarele de la sol, sunt utilizate și sateliți echipați cu ADS-B, utili în special pentru zborurile deasupra oceanelor.
Pentru aeronavele dotate cu transpondere mai vechi, Flightradar24 utilizează tehnologia multilateration (MLAT), care calculează poziția unui avion măsurând diferențele de timp în care semnalul este recepționat de mai multe stații.
Pentru ca MLAT să funcționeze, cel puțin patru receptoare trebuie să capteze semnalul aceleiași aeronave, astfel încât să poată fi determinată poziția prin compararea timpilor de sosire a semnalului. Din acest motiv, zonele izolate nu sunt întotdeauna acoperite. De asemenea, aeronavele trebuie să fie la o anumită altitudine, motiv pentru care uneori dispar brusc de pe hartă în timpul decolării sau aterizării.
În situațiile în care nu sunt disponibile date ADS-B, MLAT sau radar, platformele de monitorizare folosesc estimări bazate pe destinația zborului.
Cum afectează „bruiajul GPS” urmărirea zborurilor?
„GPS jamming” este o tehnică folosită de armată pentru a împiedica localizarea precisă.
Dispozitivele de bruiaj emit semnale pe aceeași frecvență utilizată de GPS, suprasolicitând sistemul și împiedicând recepționarea semnalului real necesar localizării.
Potrivit Flightradar24, fenomenul de bruiaj GPS s-a intensificat în Orientul Mijlociu de la începutul conflictului. Acesta a fost utilizat și în timpul invaziei ruse în Ucraina, precum și de Israel în Gaza și Liban.
Din acest motiv, traseele afișate pe site-urile de monitorizare pot fi inexacte, iar utilizatorii pot observa rute neobișnuite, în zig-zag sau circulare.
Există și situații de „GPS spoofing”, în care un dispozitiv transmite un semnal fals, indicând o locație diferită față de cea reală.
Pentru a contracara efectele bruiajului și falsificării semnalelor GPS, platformele de monitorizare utilizează și tehnologia MLAT, care permite estimarea poziției aeronavelor pe baza altor date disponibile.
