Procurorii DIICOT descriu în dosarul în care Călin Georgescu a fost ridicat luni un mecanism prin care unui om de afaceri i-ar fi fost promisă o finanțare de șase milioane de euro, în schimbul depunerii unei garanții.
Potrivit anchetatorilor, persoana vătămată ar fi transferat în final peste 1,1 milioane de euro, însă finanțarea promisă nu s-a concretizat, iar banii nu au fost restituiți.
Dosarul are la bază plângerea omului de afaceri Răzvan Leu, iar ancheta vizează constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. DIICOT susține că grupul ar fi fost constituit în septembrie 2021 și că membrii săi ar fi acționat în principal în România, dar și în Marea Britanie.
Potrivit informațiilor din dosar relatate de presa centrală, Răzvan Leu ar fi ajuns să îl cunoască pe Călin Georgescu prin intermediul lui Ion Negoescu. Ulterior, Georgescu i l-ar fi prezentat pe omul de afaceri Ionel Rusen, despre care i-ar fi spus că are relațiile necesare pentru obținerea unei finanțări externe. Rusen ar fi făcut apoi legătura cu cetățeanul italian Massimiliano Arena, prezentat drept reprezentant al unei entități financiare. Aceste elemente fac parte din acuzațiile și informațiile investigate în dosar și nu reprezintă, în această formă, o concluzie definitivă a instanței.
Mecanismul descris de procurori presupunea obținerea unei finanțări de șase milioane de euro. Pentru a crea aparența unei operațiuni reale, ar fi fost prezentate documente, proceduri de creditare, conturi bancare și pretinse aprobări ale finanțării. Au avut loc întâlniri atât în România, cât și în Marea Britanie, unde ar fi fost semnat inclusiv un contract de creditare.
Anchetatorii susțin că una dintre entitățile prezentate drept instituție bancară din Marea Britanie figura, în realitate, cu sediul în Insulele Comorelor, iar banii au fost transferați într-un cont aparținând unei alte entități, cu sediul în Commonwealth of Dominica, deschis la o bancă din Elveția.
DIICOT spune că, din suma transferată, un milion de euro ar fi urmat să fie investit într-o afacere cu materiale prețioase, în timp ce 100.000 de euro ar fi trebuit să fie utilizați pentru susținerea campaniei electorale a liderului grupului. Pentru această din urmă sumă ar fi fost prezentat inclusiv un plan de cheltuieli.
După ce finanțarea de șase milioane de euro nu s-a concretizat, persoanei vătămate i s-ar fi propus majorarea acesteia până la 15 milioane de euro, cu condiția depunerii unei noi garanții. În aceste condiții, omul de afaceri ar mai fi transferat 100.000 de euro. Prejudiciul total indicat de procurori depășește 1,1 milioane de euro.
Purtătoarea de cuvânt a DIICOT, Mihaela Melconian, a explicat luni mecanismul pe care procurorii spun că l-au identificat în urma administrării probatoriului:
„Investigația are un caracter complex, iar pe parcursul urmăririi penale au fost reunite mai multe cauze care vizau același tip de mecanism și prezentau legături între persoanele și operațiunile cercetate.
Din probatoriul administrat până în acest moment a rezultat că începând cu luna septembrie 2021, trei persoane, doi cetățeni români în vârstă de 64 și 47 de ani și un cetățean italian în vârstă de 56 de ani, au constituit un grup infracțional organizat și au acționat coordonat în principal pe teritoriul României, dar și în Marea Britanie, în scopul obținerii unor importante foloase patrimoniale.
Rolurile celor trei au fost distincte, dar complementare. Liderul grupului a inițiat demersurile și a facilitat legătura cu persoana prezentată ca având relațiile și posibilitățile necesare pentru obținerea finanțării, în timp ce cel de-al treilea membru era indicat ca reprezentant al entității financiare și ca persoana care putea sprijini sau confirma procedura de creditare.
În cauza de astăzi, unei persoane vătămate i-a fost prezentată posibilitatea obținerii unei finanțări în valoare de 6 milioane de euro, condiționată de depunerea unei garanții bănești. Pentru a câștiga încrederea persoanei vătămate, a fost creată aparența ca finanțarea urma să fie acordată prin intermediul unor instituții bancare reale. I-au fost prezentate documente și proceduri de creditare, i-au fost indicate conturi pentru efectuarea plăților și i-au fost comunicate pretinse aprobări ale finanțării. Au urmat mai multe întâlniri în România și în Marea Britanie, unde a fost semnat inclusiv contractul de creditare.
Verificările au arătat însă că una dintre entitățile prezentate ca instituție bancară din Marea Britanie figura cu sediul în Insulele Comorelor, iar banii au fost transferați în contul unei alte entități cu sediul în Commonwealth of Dominica, deschis la o instituție bancară din Elveția.
Un milion de euro urma să fie investit într-o afacere cu materiale prețioase, iar 100.000 de euro urmau să fie utilizați pentru susținerea campaniei electorale a liderului grupului. Pentru această din urmă sumă a fost prezentat inclusiv un plan de cheltuieli.
În baza acestor susțineri și a aparenței de credibilitate create, persoana vătămată a transferat peste un milion de euro. Finanțarea promisă nu a fost obținută, însă acțiunea de menținere în eroare a continuat. Ulterior, persoanei vătămate i-a fost prezentată posibilitatea majorării finanțării de la 6 la 15 milioane de euro cu condiția depunerii unei garanții suplimentare. În aceste împrejurări, aceasta a fost determinată să transfere o nouă sumă de 100.000 de euro.
Finanțarea nu s-a concretizat, iar sumele achitate cu titlu de garanție nu au fost restituite. Prejudiciul total cauzat persoanei vătămate depășește 1,1 milioane de euro.”
În urma operațiunii de luni, procurorii DIICOT au efectuat cinci percheziții în București, Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea. Călin Georgescu a fost ridicat din trafic și dus la locuința sa din Mogoșoaia, unde au avut loc percheziții, iar omul de afaceri Ionel Rusen a fost, de asemenea, ridicat în cadrul anchetei.
Potrivit DIICOT, ancheta este una complexă și implică verificări privind operațiuni derulate în mai multe state. Procurorii urmează să stabilească rolul fiecărei persoane și să verifice întregul circuit al banilor și al documentelor folosite pentru obținerea finanțării.
