Ali Hosseini Khamenei a fost al doilea lider suprem al Iranului, ajungând în funcție în 1989. Înainte de a ocupa funcția supremă din punct de vedere religios, el a fost președinte al țării din 1981 până în 1989. A fost un opozant puternic al fostului șah și a fost arestat de șase ori înainte de a fi trimis în exil timp de trei ani în timpul domniei lui Mohammad Reza Pahlavi.
Trei decenii și jumătate de putere absolută: Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului
Ayatollahul Ali Khamenei, în vârstă de 85 de ani, a fost una dintre cele mai importante figuri ale crizei actuale din Orientul Mijlociu. Liderul suprem al Iranului, adică cea mai înaltă autoritate religioasă și politică a țării, avea ultimul cuvânt în tot ceea ce însemnau deciziile majore, a fost comandantul-șef al forțelor armate și controla Garda Revoluționară, gardianul ideologic al Revoluției Iraniene din 1979, însărcinat cu apărarea țării împotriva amenințărilor interne și externe.
Khamenei s-a născut în 1939 în Mashhad, al doilea oraș ca mărime din Iran și un important centru spiritual pentru musulmanii șiiți. După Revoluția Islamică din 1979, a devenit rapid o figură centrală în noul regim teocratic. În iunie 1981, a fost ținta unei tentative de asasinat care i-a paralizat brațul drept. Asta l-a făcut însă un erou în ochii iranienilor, care l-au ales șef al statului. În perioada 1981 - 1989, cât a fost președinte, a devenit un aliat aproape fanatic al primului lider suprem, Ruhollah Khomeini. După moartea lui Khomeini, Ali Khamenei a fost ales de către Adunarea Experților ca noul lider suprem la 4 iunie 1989. Avea 49 de ani.
Khamenei a fost unul dintre liderii Iranului în timpul războiului Iran-Irak din anii 1980 și a dezvoltat legături strânse cu acum puternicile Gărzi Revoluționare, pe care le controla și ai căror comandanți erau aleși și demiși chiar de el.
Ayatollahul Ali Khamenei, cunoscut pentru poziția sa anti-americană
Ali Khamenei a fost un autocrat cunoscut pentru opoziția sa față de Occident și pentru susținerea politicii externe a Iranului în Orientul Mijlociu.
Față de SUA a fost mereu critic, acuzându-i pe americani că susțin terorismul și destabilizează regiunea Orientului Mijlociu. Deși au existat tentative de acorduri, cum ar fi Planul Comun de Acțiune (JCPOA) din 2015 - care urmărea limitarea programului nuclear al Iranului - SUA s-au retras unilateral în 2018, reaplicând sancțiuni, ceea ce a tensionat din nou relațiile.
În privința țărilor din zonă, Ali Khamenei a sprijinit și înarmat grupările teroriste, așa cum sunt Hezbollah în Liban și rebelii Houthi în Yemen.
În plan intern, în ciuda declarațiilor continue de unitate națională, Ali Khamenei a fost un dictator religios. Părerile împotriva sa au fost anemice, așa că a fost criticat mai ales în plan internațional pentru reprimarea opoziției și restricțiile impuse libertății de exprimare. Ali Khamenei a fost considerat un lider conservator, care promova valorile islamice tradiționale. În septembrie 2022, poliția regimului a omorât-o pe Mahsa Amini, o tânără kurdă, pentru că nu purta un voal islamic conform normelor. Protestele care au izbucnit la nivel național din cauza acelui incident, sub sloganul „Femeie, viață, libertate”, nu contestau doar codul vestimentar feminin impus de regim, ci însăși legitimitatea orânduirii.
De peste 30 de ani, Khamenei a condus Iranul cu mână de fier, rezistând sancțiunilor, protestelor și multiplelor crize geopolitice.
Totuși, de când Hamas, organizația susținută de Teheran, a atacat Israelul pe 7 octombrie 2023, influența regională a lui Khamenei a slăbit, Israel atacând puternic aliații Iranului - de la Hamas în Fâșia Gaza, la Hezbollah în Liban, rebelii Houthi în Yemen și milițiile pro-iraniene din Irak, iar aliatul apropiat al Iranului, dictatorul Bashar al-Assad, a fost înlăturat de la putere în Siria. Cea mai recentă bătălie a început pe 13 iunie, când Israel a atacat Iran, vizând instalațiile nucleare. În pofida avansării semnificative a îmbogăţirii uraniului, Iranul a declarat de nenumărate ori că programul său nuclear este în scopuri paşnice şi a negat că ar dezvolta o bombă atomică.
