Incendiul uriaș care a distrus depozitul Antrefrig din București poate lăsa urme adânci în organismul oamenilor. Sunt afectate în special persoanele care se aflau în apropiere, însă fumul toxic s-a simțit în 5 dintre cele 6 sectoare ale capitalei. Au fost emise și mesaje RO-Alert, iar flăcările, care au fost lichidate după aproape 20 de ore, au afectat în jur de 7.000 de metri pătrați.
Pentru că nu a bătut vântul, dispersia fumului a fost îngreunată. Aerul a fost cel mai poluat în primele două ore de la declanșarea incendiului, în zona Bulevardului Basarabiei, din Pantelimon.
Ce a respirat Bucureștiul în timpul incendiului de la Antrefrig
Dar una dintre întrebări este ce a respirat Bucureștiul în timpul incendiului. Problema este că stațiile care măsoară calitatea aerului nu indică și conținutul chimic al particulelor poluante.
Fostul șef al Gărzii de Mediu a recomandat chiar spălarea cu detergent a străzilor, pentru a îndepărta toxicitatea.
În direct la Euronews România, în cadrul emisiunii Lumea lui Vitalie, experții au încercat să dea răspunsuri.
Oana Neneciu, director executiv Ecopolis: „Condițiile meteo nu au favorizat dispersia poluanților destul de rapid. Înțelegem că incendiul a fost de proporții foarte mari. Nu am avut destul vânt care să preia fumul și să-l scoată în afara orașului și el s-a răspândit aproape pe tot teritoriul Bucureștiului, rămânând la nivelul nostru timp de câteva ore. Acestea sunt particule încărcate cu diverse substanțe chimice, iar atunci când nu avem vântul care să le preia, ele rămân printre noi.
Ce e foarte periculos la zona aceasta de incendii e că noi vorbim de particule în suspensie PM 2.5 sau PM 10, de diferite dimensiuni, dar nu știm exact ce conțin. În funcție de ce a ars, aceste particule sunt mai toxice sau mai puțin toxice. Din fericire, eu sunt în sectorul 6 și nu s-a resimțit, dar primim mesaje de la cetățeni din tot orașul.
350 de micrograme pe metru cub înseamnă de aproximativ 12 ori valoarea maximă admisă pentru protejarea sănătății umane, valoarea maximă prevăzută în lege și în directiva europeană, pentru pulberile în suspensie 2.5 microni. Asta înseamnă că am fost expuși, timp de trei ore, la un nivel mare de particule în suspensie, care intră direct în sistemul nostru respirator și ne poate afecta chiar și la o expunere de scurtă durată. Norul de fum a acoperit foarte mare parte din oraș și toate stațiile au preluat valorile depășite ale poluanților. Pentru PM 2.5, acestea sunt valori imense care ne afectează foarte tare și foarte rapid.
Din păcate, nu avem un sistem la nivel național care să reacționeze la aceste incidente majore, atunci când vine vorba de poluări rapide, în afară de Ro-Alert, nu avem alte mecanisme prin care autoritățile să comunice relevant și coerent cu oamenii ce trebuie să facă, de ce trebuie să se păzească, ce se întâmplă de fapt. Mergi pe stradă și te trezești acoperit de un fum gros și nu știi de unde e, nu știi ce inhalezi și ce trebuie să faci. Copiii și persoanele vulnerabile care suferă de boli respiratorii și cardiovasculare sunt extrem de afectate de aceste episoade."
Ministra Mediului, Diana Buzoianu, cere modificarea metodologiei pentru stațiile care măsoară calitatea aerului. Ele raportează nivelul poluării în ultimele 24 de ore și nu arată calitatea aerului în timp real.
Arderea plasticului de e 1.000 de ori mai toxică decât cea a lemnului
Experții spun că arderea plasticului eliberează substanțe de 1.000 de ori mai toxice decât cele rezultate din arderea lemnului. Practic, o oră de stat în fum, în care s-a ars plastic, este echivalentul cam a 1.000 de ore de stat în fum provocat de lemn, adică în jur de cam 5-6 luni din viața unui om.
- Statistic, 29.000 de români mor anual prematur din cauza poluarii aerului, conform rapoartelor date de Comisia Europeană. Același raport arată că Bucureștiul este capitala europeană cu cel mai mare cost social asociat poluării, adică plătim anual 3.000 de euro pe cap de locuitor, din cauze sociale generate de poluarea aerului.
Luminița Mărmureanu, cercetător la Insitutul pentru fizica Pământului: „Sunt mai multe cauze. În primul rând, vântul, apoi dimensiunea particulelor. În procesele de ardere se eliberează particule foarte fine, care sunt micronice, în general, care sunt cele mai toxice și cele mai periculoase. Cu cât sunt mai mici, cu atât au tendința de a sta mai mult în atmosferă, pentru că, atunci când sunt mai mari, sunt mai grele și se depun.
Avem o bănuială despre ce a ars. E clar că, în momentul când arde o hală, nu arde lemn. Aceste materiale, în funcție de compoziție, eliberează diverse tipuri de substanțe. Norul a fost foarte dens și negru, iar asta înseamnă că acea cantitate de poluant și de particule eliberate a fost mult mai mare decât dacă ar fi ars lemn acolo, de exemplu. Noi ne referim la lemn ca și cum ar fi fumul cel mai curat, dar e impropriu spus.
Dacă ar fi ars cauciuc, cantitatea de particule ar fi fost de 10-20 de ori mai mare decât dacă ar fi ars lemn. Dacă ar fi ars plastic, de genul celui folosit pentru imprimante, de exemplu, carcase, e cel mai toxic, pentru că eliberează cam de 40 de ori mai multe particule, dar toxicitatea lor e cea mai importantă. Se eliberează compuși organici complecși, mai ales că a fost un incendiu deschis, nu s-a produs într-o sobă, unde să aibă loc o ardere cât de cât completă.
A fost o ardere incompletă, iar asta înseamnă că s-au eliberat foarte mulți compuși organici, care, cu cât au structura mai complexă și mai lungă, înseamnă că au toxicitatea mai mare. Odată inhalați, sunt asimilați în organism. Asta înseamnă că ajung în plămâni. Dacă sunt PM 10, înseamnă că îți rămân în tractul respirator superior. Dacă sunt mai mici, de 2,5, pătrund în plămâni. Dar și compuși de ordinul sutelor de nanometri, care pătrund în acea barieră alveolară care ne protejează, deci intră direct în sânge. Prin sânge, sunt transportați la diverse organe, sunt foarte periculoase pentru că organismul încearcă să le descompună și, în momentul acela, interacționează cu ADN-ul și așa pot să devină cancerigene, pentru că influențează structura noastră, capacitatea noastră de apărare. Asta nu înseamnă că e cancer, dar, în timp, cu cât e cantitatea mai mare, cu atât e mai periculos. Având în vedere că s-au ars foarte multe tipuri de materiale, populația a fost afectată.
Fumul de la arderea plasticului este cel mai toxic, de 4.000 de ori mai toxic. Nu cauciucul este cel mai toxic. Cel mai toxic este dacă am arde carcasele de la imprimante, de exemplu. Dacă eu aș sta o oră în miros de fum, gândiți-vă că o oră în fumul acesta degajat înseamnă de fapt 4.000 de ore. Când spun toxicitate de 4.000 de ori mai mare, asta înseamnă.
Avem și sticlele de plastic. Cele mai puțin toxice, în afară de lemnul pur, sunt lemnurile de mobilier, pentru că se folosesc diverse rășini pentru îmbinări. Iar toxicitatea crește. Dacă, pentru lemn, avem câteva micrograme eliberate prin ardere, la aceeași cantitate de plastic, haine vechi sau plasticul care învelește cablurile, ajungem la sute de micrograme."
Pompierii cred că incendiul a pornit din zona acoperișului, acolo unde erau montate panouri solare. Hala avea autorizațiile de mediu valabile, dar nu era asigurată împotriva incendiilor, așa cum cer normele ISU.
