Unul dintre reactoarele Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă ar putea fi repornit în jurul datei de 15 noiembrie, dacă evoluția debitului Dunării se menține conform estimărilor actuale.
Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, avertizează însă că termenul poate fi modificat în funcție de prognozele hidrologice.
Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă ar putea reveni parțial în funcțiune în aproximativ două săptămâni, potrivit estimărilor prezentate de ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță. Oficialul a declarat că, în condițiile actuale, unul dintre cele două reactoare ar putea fi repornit în jurul datei de 15 noiembrie.
Estimarea depinde însă de evoluția debitului Dunării și de menținerea prognozelor hidrologice actuale. Ministrul a subliniat că orice schimbare a acestora poate determina devansarea sau amânarea momentului repornirii.
„Bineînțeles că mi-aș dori să înceapă de astăzi să funcționeze, dar nu se poate acest lucru, chiar dacă debitul Dunării este în creștere în momentul de față – și a crescut semnificativ în ultimele două săptămâni”, a declarat Dumitru Chisăliță, într-un interviu pentru emisiunea „În fața ta”, de la Digi24, potrivit HotNews.
Ministrul a explicat că intervalul de aproximativ două săptămâni reprezintă, în acest moment, un termen realist, calculat pe baza informațiilor disponibile.
„Orice modificare a acestor prognoze poate să însemne o decalare a timpului”, a precizat oficialul, adăugând că repornirea ar putea avea loc mai devreme sau mai târziu, în funcție de evoluția situației.
Centrala este oprită complet din august
Centrala de la Cernavodă, care asigura aproximativ 20% din producția de energie electrică a României, este oprită complet din 13 august, după ce debitul scăzut al Dunării a afectat condițiile necesare funcționării.
Primul reactor fusese oprit încă din 28 iulie, iar ulterior a fost oprit și cel de-al doilea. Reluarea activității depinde de îmbunătățirea condițiilor hidrologice și de îndeplinirea cerințelor de siguranță necesare repornirii.
În lipsa producției de la Cernavodă, sistemul energetic național trebuie să acopere necesarul de electricitate din celelalte surse disponibile, inclusiv prin importuri. Evoluția producției interne și a importurilor poate influența echilibrul pieței de energie și prețurile.
Criza Dunării ar putea continua și în 2027
Problemele provocate de debitul foarte scăzut al Dunării nu se limitează la sectorul energetic. Criza hidrologică, începută în timpul verii, poate avea efecte și asupra mediului, transportului fluvial și economiei.
Cercetătorul Mihai Adamescu a avertizat, într-un interviu acordat HotNews, că episodul de debite reduse s-ar putea prelungi până la începutul anului 2027 sau chiar mai mult.
