Bulgaria va încerca să obțină sprijinul Uniunii Europene pentru un moratoriu privind atacurile asupra navelor comerciale și civile în Marea Neagră, a anunțat premierul bulgar Rumen Radev la sosirea la reuniunea Consiliului European, informează Novinite și Reuters, citate de Agerpres. Inițiativa este coordonată cu România, iar Turcia este luată în considerare ca partener NATO.
Premierul bulgar a spus că atacurile de acest gen sunt inacceptabile și a făcut apel la solidaritate între partenerii europeni. El a precizat că propunerea Bulgariei, inclusă în concluziile Consiliului, cere încetarea operațiunilor de luptă împotriva navelor comerciale.
„Astfel de atacuri sunt inacceptabile. Sper că, în spirit de solidaritate, Consiliul European va adopta moratoriul pe care l-am propus privind încetarea operațiunilor de luptă care vizează nave comerciale în Marea Neagră”, a spus Radev.
Bulgaria și România pregătesc o propunere comună privind securitatea la Marea Neagră
Inițiativa este coordonată cu România, Turcia fiind de asemenea luată în considerare ca membru NATO. Radev a spus că a discutat cu prim-ministrul român în ziua precedentă și că intenționează să discute și cu președintele României pentru a depune o propunere comună în Consiliul UE.
Scopul este ca Marea Neagră să devină o zonă liberă de atacuri asupra navigației civile și comerciale.
Premierul bulgar a subliniat importanța Mării Negre ca rută strategică pentru transportul alimentelor, fertilizatorilor și resurselor energetice de care depind milioane de persoane, în special în regiuni precum Africa și Orientul Mijlociu.
Radev a mai spus că și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a ridicat ideea unui moratoriu după primele atacuri asupra unor nave în zona economică exclusivă a Bulgariei, pe 6 octombrie.
România, Bulgaria și Turcia ar putea coordona un centru NATO la Marea Neagră
Potrivit lui Radev, structura precisă a inițiativei comune care implică Bulgaria, România și Turcia nu a fost încă decisă.
Planul presupune mai degrabă înființarea unui centru al NATO decât desfășurarea unor forțe ale Alianței. Sunt analizate două variante: o structură permanentă sau un sistem de rotație, prin care cele trei țări ar urma să preia anual, pe rând, comanda centrului.
Radev a precizat că Bulgaria participă deja la grupul din Marea Neagră pentru contramăsuri împotriva minelor și s-a alăturat inițiativei scutului european în 2022, după Germania.
El a adăugat că Bulgaria sprijină orice coaliție care încearcă să obțină încheierea conflictului din Ucraina prin diplomație.
Bulgaria nu are dovezi clare privind originea dronelor care au atacat navele comerciale
În ceea ce privește atacurile asupra navelor din zona economică exclusivă a Bulgariei, Radev a spus că autoritățile nu au dovezi clare care să identifice originea dronelor.
Vasul Chelsea 3 urmează să fie remorcat în cursul după-amiezii la Burgas, pentru reparații și o examinare detaliată. Ancheta ar putea ajuta la identificarea unor fragmente de drone și la stabilirea circumstanțelor în care s-a produs atacul.
„Este logic să presupui că atacurile originează din Rusia, întrucât este puțin probabil ca Ucraina să-și atace propriile nave și echipaje, dar nu există dovezi clare”, a spus Radev.
Premierul bulgar a precizat că i-a prezentat această ipoteză ambasadoarei ruse în Bulgaria, Eleonora Mitrofanova, care l-a asigurat că Rusia nu a atacat nicio navă în Marea Neagră.
Radev a mai declarat că războiul Rusiei împotriva Ucrainei este responsabil pentru escaladarea situației și pentru riscurile asociate, dar a subliniat că acest lucru nu reprezintă o dovadă privind autorii atacurilor specifice cu drone.
Premierul bulgar speră că vor fi recuperate fragmente de drone de pe navele lovite și că Germania va împărtăși Bulgariei eventualele dovezi pe care le deține.
Radev a spus că țara sa a convocat-o pe ambasadoarea rusă pentru a cere încetarea atacurilor asupra navelor. El consideră că dialogul cu partea rusă ar trebui extins prin măsuri concrete și propuneri.
De asemenea, premierul bulgar s-a declarat împotriva atacurilor asupra infrastructurii energetice atât din Rusia, cât și din Ucraina, susținând că acestea contribuie la creșterea prețurilor la combustibil în Europa.
Radev a adăugat că Bulgaria ar sprijini propuneri pentru reducerea prețurilor la combustibil, dacă acestea ar fi în interesul țării.
