Statele europene și-au majorat semnificativ cheltuielile pentru apărare după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022. Cele mai mari creșteri se înregistrează în țările aflate în apropierea conflictului, precum Lituania, Estonia, Letonia și Polonia. Potrivit estimărilor NATO pentru 2026, România ar urma să aloce 2,43% din PIB pentru apărare, în timp ce Lituania conduce clasamentul Alianței, cu 5,33%.
Liderii Uniunii Europene discută, în cadrul summitului de la Bruxelles, din 15-16 octombrie, despre viitorul buget multianual al blocului comunitar pentru perioada 2028-2034. Printre prioritățile negocierilor se numără securitatea și apărarea, dar și agricultura, într-un context marcat de războiul din Ucraina și de creșterea amenințărilor la adresa securității europene.
Datele publicate de NATO arată că, în ultimii patru ani, statele europene și-au accelerat investițiile în apărare, însă diferențele dintre țări rămân considerabile.
Lituania, Estonia și Polonia, printre statele care investesc cel mai mult în apărare
Țările din estul Europei, aflate în apropierea Rusiei și a războiului din Ucraina, au înregistrat unele dintre cele mai importante creșteri ale cheltuielilor militare.
Lituania se află pe primul loc în NATO, cu o estimare de 5,33% din PIB alocat apărării în 2026. Este urmată de Estonia, cu 5,10%, Letonia, cu 4,92%, și Polonia, cu 4,68%.
În cazul Estoniei, creșterea este deosebit de vizibilă. Dacă în 2022 cheltuielile pentru apărare reprezentau puțin peste 2% din PIB, în 2026 acestea ar urma să depășească 5%.
Creșterea vine pe fondul îngrijorărilor legate de securitatea regiunii, în condițiile în care țările de pe flancul estic al NATO se află în apropierea războiului din Ucraina.
Cât alocă România, Bulgaria și Turcia pentru apărare
Incursiunile dronelor în spațiul aerian al României și atacurile asupra navelor comerciale din Marea Neagră au readus în atenție problemele de securitate din regiune.
Dintre cele trei state NATO de la Marea Neagră, Turcia alocă cei mai mulți bani pentru apărare în raport cu PIB-ul. Potrivit estimărilor pentru 2026, cheltuielile militare ale Turciei ar urma să ajungă la 2,85% din PIB.
România ar urma să cheltuiască 2,43% din PIB pentru apărare, apropiindu-se de obiectivul de 2,5% anunțat de fostul președinte Klaus Iohannis după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022.
Bulgaria alocă mai puțin decât celelalte două state, cu un buget estimat la 2,22% din PIB.
Marile economii din vestul Europei cheltuiesc proporțional mai puțin
În vestul Europei, cheltuielile pentru apărare sunt, în general, mai mici ca procent din PIB decât în țările aflate în apropierea războiului din Ucraina.
Germania, cea mai mare economie a Uniunii Europene, ar urma să aloce 2,69% din PIB pentru apărare în 2026. Berlinul a început să investească mai mult în armată după invazia Rusiei în Ucraina, iar cancelarul Friedrich Merz și-a asumat creșterea cheltuielilor militare.
Franța ar urma să aloce 2,22% din PIB, în timp ce Spania se numără printre statele NATO care cheltuiesc cel mai puțin pentru apărare în raport cu economia, cu aproximativ 2%.
Datele arată că țările aflate mai aproape de Rusia și de războiul din Ucraina investesc, în general, o parte mai mare din PIB în apărare decât cele din vestul Europei.
NATO și-a propus creșterea cheltuielilor pentru apărare până în 2035
În 2025, statele NATO au convenit să crească cheltuielile pentru apărare și securitate până la 5% din PIB, obiectiv care trebuie atins până în 2035.
Din această sumă, cel puțin 3,5% din PIB trebuie să meargă către apărarea propriu-zisă, în timp ce restul de până la 1,5% poate fi folosit pentru investiții precum infrastructura, securitatea cibernetică și protejarea serviciilor esențiale.
Potrivit estimărilor pentru 2026, doar cinci state NATO ar urma să depășească pragul de 3,5% din PIB pentru cheltuielile militare.
Pentru celelalte țări, atingerea obiectivului va presupune creșterea treptată a bugetelor pentru apărare în următorii ani, în condițiile în care guvernele trebuie să finanțeze și alte domenii importante, precum sănătatea, educația și agricultura.
