Premierul Ilie Bolojan a prezentat public un pachet de măsuri care vizează reforma în administrația locală, cu obiectivul declarat de a avea o administrație mai eficientă, mai aproape de cetățean și mai responsabilă în utilizarea resurselor publice.
„Vrem să avem o administrație care să ia decizia cât mai aproape de cetățean”, a spus Bolojan, subliniind că este nevoie de o schimbare profundă în modul de funcționare a instituțiilor publice locale.
Reforma se bazează pe trei direcții majore: creșterea eficienței și responsabilității, întărirea capacității administrative și adoptarea de politici publice axate pe descentralizare și digitalizare.
„Sunt trei direcții importante pe care le vizăm prin măsurile pe care le propunem:
1. Să avem mai mult eficiență și responsabilitate;
2. Să întărim capacitatea administrativă pentru a gestiona probleme, pentru a genera dezvoltare;
3. Componenta de politici publice, descentralizare, digitalizare”, a declarat premierul.
Număr maxim de angajați în primării și consilii județene
Una dintre cele mai importante măsuri anunțate de premier este plafonarea numărului de angajați din administrația locală.
„Va fi stabilit un număr maxim de angajați pentru fiecare localitate la nivel național”, a explicat Ilie Bolojan.
Pentru primării, criteriul de bază va fi numărul de locuitori, iar pentru consiliile județene vor exista indicatori suplimentari, precum numărul de unități administrative, existența unui spital județean sau volumul de autorizații de construire eliberate.
„Astăzi avem situații în care avem primării cu un număr mic de angajați care funcționează foarte bine și altele cu mult mai mulți angajați, dar fără niciun plus de servicii”, a argumentat Bolojan.
În viziunea sa, această măsură va permite corectarea dezechilibrelor evidente: „Acolo unde personalul a fost supradimensionat, acesta va fi redus. Iar acolo unde personalul este deja redus, măsura nu-i va afecta.”
Limitarea poliției locale și salarizare mai strictă
Bolojan a anunțat și revizuirea normei privind numărul de polițiști locali. În prezent, legea permite un polițist local la 1.000 de locuitori, dar această limită ar urma să fie majorată.
„Avem orașe care au un polițist la 2.000 de locuitori și altele care nu reușesc să respecte norma actuală din cauza proceselor”, a exemplificat premierul, oferind cazul municipiului Buzău.
Tot în contextul eficientizării cheltuielilor, guvernul va propune și o grilă unică de salarizare pentru localitățile care nu-și acoperă cheltuielile de personal din venituri proprii.
„Este o decizie corectă, având în vedere că în fapt guvernul asigură finanțarea acestor localități cu sume importante”, a explicat Bolojan. Localitățile care se autosusțin financiar vor avea în continuare libertatea de a-și stabili propriile grile și organigrame.
Stimulente pentru performanță și colaborare între primării
Un alt punct important al pachetului legislativ se referă la alocarea fondurilor guvernamentale în funcție de eficiența activității. În plus, funcționarii publici ar putea lucra cu normă împărțită între mai multe primării.
„O altă măsură importantă e stabilirea unei grile de salarizare unică pentru localitățile care nu-și acoperă din venituri proprii nici măcar cheltuielile de personal. Azi fiecare consiliu local își stabilește grila de personal și nivelul de salarizare. În multe localități grila de salarizare e dusă la maxim, cu 25% din localitățile din România care nu-și acoperă din venituri cheltuielile cu salariile.
Stabilirea unei grile la nivel național, pe care nu o vor putea depăși, este o decizie corectă având în vedere că în fapt guvernul asigură finanțarea acestor localități cu sume importante.
Celelalte unități, cu venituri proprii care acoperă integral cheltuielile, își vor putea stabili grila și organigrama pentru a-și optimiza funcționarea.
Alocarea fondurilor guvernamentale funcție de eficiența activității. Mă gândesc la gradul de colectare a impozitelor. Această prevede a fost amânată în fiecare an, având atât componente obiective cât și grija de a nu deranja aleșii locali. Acest pachet va rezolva în așa fel încât să existe capacitatea de a fi eficient.
În condițiile în care nu se vor realiza indicatorii de eficiență, sumele de la nivel național vor fi repartizate direct proporțional.
Un funcționar public va putea avea norma împărțită între două – trei primării.
La o primărie mică, colaborarea între primării este foarte importantă. Un contabil poate rezolva problemele de contabilitate cu o jumătate de normă la primărie, o jumătate de normă la alta.
Mă gândesc la alte componente de colaborare între primării, inclusiv partajarea de servicii, unele primării au servicii proprii de curățenie.
Sunt situații în care nu mai avem biblioteci în rural și un bibliotecar poate lucra la două primării. Un bilbiotecar la o comună mică nu se justifică cu normă întreagă”, a mai spus Bolojan.
