Președintele Nicușor Dan, a anunțat, într-o conferință de presă, că a primit aproximativ 2.000 de pagini de sesizări și propuneri din partea magistraților, multe dintre ele vizând eficientizarea procedurilor judiciare, dar și acuzații grave la adresa conducerilor instanțelor, CSM și Inspecției Judiciare.
Printre problemele semnalate se numără: promovările pe criterii de obediență, lipsa unor criterii obiective, delegările și detașările considerate arbitrare și concentrarea excesivă de putere în mâinile conducerilor instanțelor.
„Am adus aici în mod integral, toate mesajele pe care le-am primit de la magistrați, așa la ochi, sunt cam 2.000 de pagini și eu personal apucat să citesc că am două treimi. Colegii mei au citit tot și au făcut și un material de sinteză pe care o să vi-l comunicăm. În primul rând, mulțumesc tuturor celor care ne-au scris. Da, pentru că e un gest de responsabilitate față de situația din justiție. În cele ce s-au scris sunt mai multe tipuri de chestiuni, sunt propuneri foarte interesante despre cum să se operaționalizeze, să se flexibilizeze anumite procese din justiție. De exemplu, scrie un procuror că pentru infracțiuni cu pedeapsă redusă, în care cel inculpat mărturisește și este de acord că așa s-au întâmplat, că regretă faptele, în loc ca procedura să dureze 3 zile, ea nu se poate să nu dureze mai puțin de șase luni și asta încarcă, bineînțeles, activitatea și a parchetelor și a instanțelor. Deci ăsta este un tip de lucruri care trebuie avute în vedere și sunt foarte multe astfel de propuneri.”
Nicușor Dan a subliniat că aceste aspecte sunt, pentru moment, sesizări și acuzații, nu fapte dovedite, dar a apreciat situația drept una gravă, care afectează încrederea în sistemul judiciar.
„Sunt semnalate chestiuni sau sesizate, că vreau să fac această precizare, nu sunt fapte, pentru moment, ci sunt sesizări, a căror veridicitate trebuie constatată pe bază de probe și pe baza unui proces care poate să dureze, dar sunt semnalate chestiuni foarte grave cu privire la sistemul de justiție și o să găsiți în acest material de sinteză pe cele mai importante dintre aceste acuze la adresa sistemului.
În primul rând faptul că în cadrul conducerilor instanțelor, rolul președintelui este decisiv prin faptul că el numește vicepreședinții și toți ceilalți membri ai organelor de conducere și în felul acesta puterea pe care șefii instanțelor este foarte mare, mai important, prin această putere este influențat modul de promovare la instanțele superioare și inclusiv, repet, sub rezerva dovedirii acestor fapte, ni se sesizează cazuri în care sunt oamenii în sistem care sunt membrii ai corpului magistraților, care nu promovează pentru că au avut la un moment dat opinii critice față de, fie față de CSM, fie față de conducerea instanței. Aceeași chestiune cu privire la delegare și detașare, în care ni se semnalează că este o măsură arbitrară, inclusiv ni se semnalează cazuri în care se deleagă încrucișat de la, de exemplu, un tribunal la alt tribunal din raza aceleiași Curți de apel și de asemenea, ni se semnalează o atitudine discreționară a Inspecției judiciare.
Deci, în esență, concluzia acestor sesizări, a majorității dintre ele, este că există o categorie de magistrați, membri ai CSM-ului, conduceri ale instanțelor, care nu acționează în interes public și care acționează în interesul unui grup pe care îl constituie și că activitatea profesională a magistratului este dependentă de acțiunea, de multe ori discreționară a acestui grup de persoane. Și atunci, ce spune asta cu subiect și predicat, inclusiv promovările la Înalta Curte de Casație și Justiție s-au făcut pe criterii de obediență față de acest grup care conduce sistemul de justiție și nu pe criterii de profesionalism, cu atât mai mult cu cât legea din 2022 a scos proba scrisă la promovări, inclusiv la Înalta Curte. Și aici sunt două tipuri de probleme.
Pe de o parte, probleme care vin din lege și, în opinia mea, dacă vrem să discutăm de legile justiției pe toate chestiunile de procedură de care am vorbit, va fi o discuție lungă, însă pe termen scurt trebuie să ne concentrăm pe acele chestiuni care sunt recurente. Proba, cum se fac promovările, dacă trebuie sau nu să fie un criteriu obiectiv? Eu aș zice că da. Cine face parte din colegiile de conducere ale instanțelor și toată lumea din aceste sesizări spune că acești oameni trebuie, aleși prin vot de către colegii lor și nu impuși și modul în care se fac delegări, detașări să fie mult mai precis formulat, astfel încât posibilitatea de atitudine discreționară să fie mult redusă. Eu cred că astea sunt, poate încă una-două. Astea sunt chestiunile legislative pe care trebuie să ne concentrăm în perioada imediat următoare.”
Ca urmare, președintele a anunțat că va iniția, în luna ianuarie, un referendum în rândul corpului magistraților, cu o singură întrebare: Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului?
În cazul unui vot negativ, Nicușor Dan a spus că CSM va trebui să plece de urgență.
„Toate aceste lucruri pe care le-am spus și care se regăsesc și în materialele astea și în raportul pe care o să vi-l dăm, sunt acuzații, sesizări, da, nu sunt fapte. Și ca să facem verificări pentru cele sesizate o să ia mult timp, dar cred că situația în care suntem este gravă. Da, prin faptul că există această suspiciune cu privire la integritatea din sistemul judiciar și față de această situație pe care o apreciez ca fiind gravă, voi iniția în ianuarie, imediat după sărbători, un referendum în cadrul Corpului magistraților cu o singură întrebare: Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau acționează în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar? Și dacă magistrații în ansamblul lor vor spune că da, Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public, vom continua discuțiile, legislativ și tot ce am spus mai devreme.
Dar dacă însă magistrații, în majoritatea lor, vor spune că Consiliul Superior al Magistraturii nu reprezintă interesul public și interesul breslei, atunci Consiliul Superior al Magistraturii va pleca de urgență.”
Președintele a mai declarat că numărul magistraților care și-au asumat public participarea la discuțiile de la Cotroceni de luni, 22 decembrie, este mult mai mic decât cel al semnatarilor scrisorii deschise privind situația din Justiție. Din peste 1.000 de magistrați care au semnat documentul, doar aproximativ 40 au acceptat să vină la discuții, unii invocând temeri legate de posibile repercusiuni sau presiuni din interiorul sistemului.
Șeful statului a vorbit despre mesaje de influențare și intimidare apărute în anumite instituții, dar și despre solicitări neobișnuite ale unor magistrați care au cerut întâlniri discrete, pentru a nu fi văzuți intrând la Palatul Cotroceni.
„Au fost extrem de puțini magistrați care și-au exprimat intenția să vină la discuții față de cele 1.000 de persoane care au semnat scrisoarea pe care o cunoașteți. Deci, sunt cam 20 de magistrați în nume individual și cam 20 de magistrați în numele unor asociații de magistrați.
Și s-au întâmplat fel de fel de lucruri în aceste zile, pe care colegii mei care au fost în contact cu acești magistrați le-au perceput. În primul rând, că, în mod neobișnuit, în anumite instituții s-au organizat ședințe luni, 22 decembrie, au existat mesaje de influențare, intimidare. Apoi, mulți dintre cei care ne-au scris, au solicitat să ne întâlnim, dar nu în 22 decembrie, tocmai pentru că există o teamă ca participarea la o astfel de întâlnire să aibă repercusiuni. Și am ajuns inclusiv la propunerii nepotrivite cu importanța să vină pe rând, să stea în diferite săli pe aici, ca să nu se intersecteze sau chiar colegi de-ai mei să-i preia din benzinării din București, ca să nu se vadă că intră în Palatul Cotroceni.
Și totuși e o chestiune foarte serioasă, nu vorbim de rețele de trafic de persoane sau cine știu eu ce, vorbim de a 3-a putere în statul ăsta. Prin urmare, am decis că mâine la ora 10:00 vom face o discuție publică cu cei care doresc să-și asume public să transmită un mesaj, iar toate discuțiile private, în regim de confidențialitate, vor fi reprogramate. Toți cei care solicită o întâlnire în regim de confidențialitate cu noi o vor avea, dar nu mâine.”
