După 4 ani de lupte și negocieri eșuate, războiul din Ucraina redesenează harta de putere globală, în centrul căreia se află un triunghi politic imprevizibil: Volodimir Zelenski, Vladimir Putin și Donald Trump. De la tensiunile din Biroul Oval, la speculațiile privind o relație de prietenie între Moscova și Washington, ce părea imposibilă în timpul Războiului Rece, totul se joacă pe o scenă internațională fragilă.
Odată cu declanșarea invaziei ruse, Statele Unite au devenit principalul susținător militar și financiar al Ucrainei. Sub administrația precedentă, ajutorul american a depășit zeci de miliarde de dolari și a consolidat poziția Kievului pe front. La doar o lună de la începutul celui de-al doilea mandat, Donald Trump a arătat lumii întregi că nu va continua strategia lui Joe Biden. Ba chiar l-a numit pe Volodimir Zelenski „dictator fără alegeri”.
Criza fără precedent de la Casa Albă. Zelenski, pus la colț de adminitrația Trump
Pe 19 februarie 2025, diplomația globală a asistat la un moment fără precedent. Vizita lui Zelenski la Casa Albă trebuia să transmită unitate. A produs exact contrariul. În fața camerelor, schimbul de replici a fost rece și tăios. Liderul ucrainean a fost criticat pentru lipsă de respect și recunoștință, pentru poziția sa față de negocieri și chiar pentru ținuta vestimentară. După câteva zeci de minute, Zelenski a părăsit Casa Albă, iar imaginile au făcut înconjurul lumii.
Pe internet s-a viralizat și fotografia de la Vatican. În Bazilica Sfântul Petru, doi președinți stăteau față în față, aplecați ușor pentru a se auzi unul pe celălalt. Era prima întâlnire dintre Zelenski și Trump după confruntarea din Biroul Oval. Ambele părți au descris discuția drept productivă și istorică. De atunci, mesajele venite de la Washington au fost schimbătoare. Uneori, Trump a spus că mingea se află în terenul lui Zelenski. Alteori, a sugerat concesii teritoriale făcute de Ucraina sau acceptarea rapidă a unui acord cu Rusia.
Summitul Trump–Putin din Alaska
În timp ce relația dintre Zelenski și Trump s-a clătinat în repetate rânduri, apropierea liderului de la Casa Albă de președintele rus a devenit tot mai vizibilă. Vladimir Putin a fost primit în Alaska, departe de capitalele europene, într-un loc cu puternică încărcătură simbolică pentru relația ruso-americană. Întreaga lume a așteptat cu sufletul la gură summitul istoric.
Caracterizată drept productivă de către cei implicați, întâlnirea dintre cei doi lideri a fost gândită ca un pas spre încheierea războiului din Ucraina. Discuțiile, însă, nu au avut un rezultat concret în această direcție. A fost prima întâlnire față în față dintre Donald Trump și Vladimir Putin din 2019 până atunci. Spre final, Putin a venit și cu invitația, rostită chiar în engleză „Next time in Moscow”. Vizita nu s-a concretizat. Summitul Trump–Putin rămâne totuși un punct de referință pentru Moscova, un moment pe care Kremlinul îl evocă frecvent în discursurile publice.
Pentru Putin, summitul a însemnat recunoașterea statutului de interlocutor indispensabil. Pentru Trump, a reprezentat dovada că poate negocia direct cu Kremlinul, fără intermediere europeană. Triunghiul Zelenski Putin Trump rămâne în picioare cu negocierile tripartite cu delegați din partea Kiev, Moscova și Washington.
O întâlnire față în față la nivel de președinți rămâne deocamdată incertă. Donald Trump a promis că poate opri războiul în 24 de ore și a sperat că efortul său poate fi recunoscut la nivel internațional. Republicanul spera să fie recompensat cu Premiul Nobel pentru Pace, însă visul nu s-a concretizat.
