Comisarul european pentru Comerț, Maroš Šefčovič, a anunțat vineri un acord cu China pentru a limita importurile de mașini hibride chinezești în Uniunea Europeană și pentru a facilita accesul la pământuri rare. Šefčovič a explicat că este doar sfârșitul „primei faze” a negocierilor, în condițiile în care Bruxellesul insistă asupra unei reechilibrări fundamentale a relațiilor comerciale cu Beijingul, relatează Euronews.com.
Deși acest acord indică o preferință pentru o soluție diplomatică la dezechilibrul comercial tot mai mare, liderii europeni fac presiuni pentru măsuri mai ferme, cu scopul de a asigura condiții de concurență echitabile. Oficialii europeni urmează să analizeze în detaliu înțelegerea în cadrul unui summit care va avea loc la Bruxelles săptămâna viitoare.
În plus, UE nu exclude să recurgă la măsuri de represalii în cazul în care rezultatul discuțiilor nu se va ridica la înălțimea așteptărilor.
Maroš Šefčovič a efectuat miercuri o vizită la Beijing pentru discuții intense timp de două zile cu omologul său chinez, Wang Wentao, în încercarea de a restabili echilibrul în relațiile comerciale dintre UE și China.
UE se confruntă cu un deficit comercial record față de China, de 1 miliard de euro pe zi, pe fondul creșterii importurilor chinezești la prețuri reduse, care amenință sectoare întregi ale industriei europene.
„Am ajuns la o înțelegere comună privind moderarea exporturilor Chinei de vehicule hibride și hibride reîncărcabile către Uniunea Europeană. Acest lucru deschide perspectiva reducerii exporturilor Chinei cu mai mult de jumătate”, a declarat Šefčovič, conform sursei citate.
Comisarul european a afirmat că acordul va îmbunătăți, de asemenea, accesul pe piața chineză pentru o gamă largă de produse din UE, de la „piese auto la ulei de măsline și încălțăminte”, care reprezintă exporturi cu o valoare de aproape patru miliarde de euro. Acesta ar trebui să genereze economii la taxe vamale de cel puțin 225 de milioane de euro, a adăugat el.
China nu vrea să renunțe la piața europeană pentru a-și vinde surplusul de producție
Accesul pe piață s-a aflat în centrul discuțiilor dintre UE și China încă de la începerea negocierilor, în luna iunie a anului trecut. Beijingul s-a arătat reticent să renunțe la accesul la piața europeană, pe motiv că cei 450 de milioane de consumator reprezintă o piață de desfacere pentru surplusul său de producție.
Între timp, Bruxellesul a propus mai multe măsuri legislative menite să restricționeze accesul companiilor chineze pe piața europeană, exercitând în același timp presiuni asupra Beijingului pentru a-și deschide propria piață către întreprinderile din UE.
Accesul la pământuri rare, în discuție
Šefčovič a mai afirmat că statul chinez a acceptat să faciliteze exporturile de pământuri rare, care sunt esențiale pentru industriile europene de tehnologie verde, apărare și auto.
„Am ajuns la o înțelegere comună pentru a facilita și mai mult eliberarea licențelor de export din China pentru pământuri rare și magneți permanenți”, a spus el.
UE a acuzat China că „transformă în armă” dependența sa de pământurile rare chinezești, după ce Beijingul a restricționat exporturile în 2025, pe fondul unui război comercial cu SUA.
Šefčovič a explicat că este vorba doar despre încheierea unei „prime faze a negocierilor”.
Germania și Franța cer măsuri ferme în privința relațiilor comerciale cu China
Acordul survine înaintea reuniunii liderilor UE de la Bruxelles de săptămâna viitoare, existând așteptări mari privind obținerea unor rezultate concrete în urma negocierilor coordonate de Comisia Europeană încă din luna iunie a anului trecut.
În această săptămână s-a conturat un consens privind China la nivelul întregii UE.
Toate țările UE înregistrează în prezent deficite comerciale cu China. Luni, Germania și Franța au îndemnat Comisia Europeană să ia măsuri ferme împotriva practicilor comerciale neloiale ale Chinei, care provoacă distorsiuni grave ale pieței.
Într-un document comun, Parisul și Berlinul au solicitat măsuri care ar putea include „excluderea imediată de pe piața internă, dacă este necesar”.
Miercuri, deputații europeni au adoptat cu o majoritate covârșitoare o rezoluție prin care solicită măsuri ferme împotriva Beijingului.
Între timp, 44 de sectoare industriale din UE, printre care industria chimică, a utilajelor, a metalelor, a energiei solare, a sticlei și a cimentului, au emis vineri o declarație comună în care avertizează că „Europa nu își poate menține și dezvolta baza industrială și locurile de muncă de calitate și nu poate atrage investiții fără capacitatea de a răspunde eficient la practicile comerciale neloiale și la denaturările pieței”.
