Pe măsură ce verile devin tot mai fierbinți, tot mai multe orașe aleg răcirea centralizată cu apă în locul aparatelor de aer condiționat. Sistemul folosește apa rece din râuri, lacuri sau mări pentru a răci clădirile prin schimbătoare de căldură, reducând consumul de energie și emisiile de carbon.
Parisul este unul dintre cele mai bune exemple, acolo planul fiind elaborat din anii 1990. Printr-o rețea de peste 120 de kilometri de conducte, apa răcită ajunge în muzee, spitale, școli și clădiri de birouri, inclusiv la Luvru, folosind apa din Sena.
La Stockholm, o rețea de aproximativ 250 de kilometri utilizează apa rece din Marea Baltică pentru climatizarea clădirilor, fiind unul dintre cele mai mari sisteme de răcire urbană din lume.
În Canada, Toronto răcește sute de imobile cu apă extrasă din adâncurile Lacului Ontario, prin cel mai mare sistem de acest tip din America de Nord.
Și România are un potențial important. La Oradea și Beiuș, sistemele geotermale sunt folosite în prezent pentru încălzire, însă aceeași infrastructură poate fi adaptată, cu ajutorul pompelor de căldură, și pentru răcirea clădirilor pe timpul verii.
În iulie 2024, Nicușor Dan a declarat la Euronews că ia în calcul răcirea locuințelor prin pomparea apei reci în calorifere. Ar fi o măsură necesară în perioadele caniculare. Deocamdată, soluția este la stadiul de idee, însă implementarea acesteia ar fi posibilă, la fel ca în alte țări europene, după cum a explicat directorul general al ELCEN. Numai că ar fi nevoie de investiții pentru realizarea sistemului de răcire și ar dura cel puțin doi ani până când ar fi gata.
Experții din domeniu spun că trebuie schimbate și caloriferele din locuințe cu un alt tip de aparat pentru ca sistemul să fie eficient.
