Propunerea de limitare a accesului copiilor la rețelele sociale a stârnit reacții contradictorii în rândul autorităților din România. În timp ce șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, susține necesitatea unei legi care să restricționeze accesul minorilor, ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, se opune unei astfel de decizii și avertizează că soluția nu este blocarea platformelor, ci educația digitală și responsabilizarea copiilor, a părinților și a școlilor.
Raed Arafat vrea limitarea accesului copiilor și adolescenților la rețelele de socializare
Reacția ministrului de Interne vine după ce șeful Departamentului pentru Situații de Urgență Raed Arafat a lansat ideea unei legi pentru interzicerea accesului copiilor la rețelele sociale. Un astfel de proiect a fost a deja adoptat de Senat. Își așteaptă rândul la Camera Deputaților.
Reacția ministrului de interne vine după ce Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, le-a cerut parlamentarilor să limiteze accesul copiilor și adolescenților la rețelele de socializare, în contextul unor evenimente grave în care au fost implicați minori. Propunerea este inspirată din modele deja aplicate în mai multe state occidentale. În Parlamentul României există deja depus un astfel de proiect.
Raed Arafat avertizează că rețelele sociale pot afecta sănătatea mintală a copiilor, de la cyberbullying și presiune socială, până la mecanismele de platformă care îi țin conectați cât mai mult timp.
Raed Arafat, șeful DSU: „Trebuie găsită soluție pentru limitarea accesului, normal că trebuie făcută de Parlament și nu cred că există o singură soluție cel puțin. Eu cred că orice soluție de limitare a accesului trebuie să fie combinată cu o soluție de educație pornită încă de la vârste foarte fragede, de la școala primară chiar. În final, trebuie să înțelegem că spațiul online și mai ales rețelele de socializare au un impact negativ de sănătatea mintală a copiilor, exact cum noi ne-am luptat că să limităm accesul copiilor la produsele de tutun, la jocurile de noroc, la diferite lucruri nocive. Și aici vorbim de un lucru nociv când vorbim de copii.”
Predoiu îl contrazice pe Arafat: Educație nu interdicții online
Ministrul de Interne Cătălin Predoiu nu susține ideea interzicerii accesului la rețelele sociale a minorilor sub 15 ani. Predoiu a explicat, într-o postare pe Facebook, că interdicția nu rezolvă problema de fond a educării copiilor și este greu de implementat.
În plus, măsura ar putea să îi împingă pe minori să folosească platformele pe ascuns, fără ghidaj. În schimb, el pune accent pe educația digitală în școli și acasă, astfel încât copiii să recunoască dezinformarea, manipularea și conținutul toxic. Predoiu mai avertizează că un sistem de interdicții ar putea duce la supraveghere în masă și ar ridica probleme pentru democrație.
Specialiștii în educație se opun
Specialiștii în educație atrag atenția că o interdicție e greu de aplicat și nu garantează rezultate. Tehnologia e deja parte din viața copiilor, spun ei, iar soluția ar trebui să includă expunere controlată și educație media, ca minorii să devină utilizatori mai conștienți.
Nicoleta Fotiade, formatoare educație media: „Atunci când expui copilul la niște conținuturi și practici care ar putea să fie considerate riscante, precum dezinformare, propagandă, știu și eu să cyber bullying și așa mai departe, îl expui într-un mediu sigur de învățare. Discuți metode, strategii de gestionare a acestui tip de situații. Copilul devine un utilizator conștient în primul rând de de ceea ce face, un utilizator care reușește să își exerseze gândirea critică, adică să-și pună întrebări.”
Australia a fost prima țară care a adoptat o restricție de vârstă: sub 16 ani, accesul la TikTok, X, Facebook, Instagram, YouTube, Snapchat și Threads a fost blocat. Minorii nu își mai pot crea conturi noi, iar o parte dintre conturile existente au fost dezactivate.
96% dintre copiii de 10–15 ani foloseau rețele sociale, în 2025
Un studiu comandat de guvernul australian în 2025 arăta că 96% dintre copiii de 10–15 ani foloseau rețele sociale și că 7 din 10 fuseseră expuși la conținut dăunător. În practică, însă, măsura e contestată: adolescenții au găsit deja metode de ocolire a restricțiilor.
Nicoleta Fotiade, formatoare educație media: „Pot să vă spun că sunt deja cercetări făcute pe luna de implementare australiană și se pare că adolescenții au găsit deja metode de ocolire a restricționării cu conturi false, cu migrație către platforme mai puțin reglementate, trucuri tehnologice și așa mai departe.”
Restricții de vârstă în social media sunt discutate și în Franța, Spania, Italia, Norvegia, Danemarca și Coreea de Sud, cu accent pe verificarea vârstei și pe responsabilitatea platformelor. În România, o propunere în acest sens a fost votată în Senat, dar pentru a deveni lege trebuie să fie adoptată și de Camera Deputaților.
