Războiul din Orientul Mijlociu a ajuns în a 17-a zi. Conflictul a început pe 28 februarie 2026, când forțele armate ale Statelor Unite și Israelului au lansat atacuri asupra Iranului, descrise drept „acțiuni preventive”. Loviturile au vizat baze militare, unități și infrastructuri de comunicații, iar în urma bombardamentelor au fost uciși mai mulți lideri importanți ai regimului de la Teheran.
Vezi ce s-a întâmplat în ziua a 16-a zi a războiului.
- Donald Trump a declarat că atacurile ar putea continua încă câteva săptămâni, în timp ce SUA încearcă să formeze o coaliție internațională pentru supravegherea Strâmtorii Hormuz și escortarea navelor petroliere.
- Washingtonul a cerut sprijinul mai multor state, printre care China, Franța, Japonia, Coreea de Sud și Regatul Unit, pentru a trimite nave de război și resurse militare în regiune.
- Israelul a bombardat din nou periferia sudică a Beirutului, vizând infrastructura Hezbollah, după ce a emis un ordin de evacuare pentru mai multe cartiere.
- De la începutul implicării Hezbollah în conflict, 850 de persoane au fost ucise în Liban, inclusiv 107 copii, iar peste 830.000 de oameni au fost strămutați, potrivit autorităților libaneze.
Șase soldați americani, uciși într-un atac asupra unei baze militare, susține o miliție irakiană
O miliție șiită proiraniană din Irak, Saraya Awliya al-Dam, a declarat luni că a atacat cu rachete o bază militară americană din apropierea aeroportului din Bagdad, ucigând șase soldați americani și rănind patru, potrivit dpa.
Armata americană nu a făcut deocamdată niciun comentariu cu privire la acest incident.
Biroul de presă al forțelor armate irakiene a indicat că au avut loc atacuri implicând cinci rachete în zona din jurul aeroportului duminică seara.
Mai mulți agenți de securitate, angajați ai aeroportului și un inginer ar fi fost răniți. Se pare că unele dintre rachete ar fi căzut pe teritoriul aeroportului.
Saraya Awliya al-Dam este o miliție de dimensiuni reduse, care a devenit cunoscută de câțiva ani, în special prin atacurile asupra trupelor americane și a convoaielor în Irak.
Această facțiune paramilitară are legături cu Forțele de Mobilizare Populară, cunoscute și sub denumirea de Unitățile de Mobilizare Populară, o rețea de grupări armate șiite, dintre care multe sunt susținute de Teheran și exercită o influență semnificativă asupra situației politice din Irak.
Armata israeliană confirmă „operațiuni terestre limitate” în sudul Libanului
Armata israeliană a anunțat luni că a început 'operațiuni terestre limitate și țintite' în sudul Libanului în ultimele zile, transmite dpa.
Obiectivul este de a viza membrii activi ai miliției șiite Hezbollah, susținută de Iran, precum și infrastructura acesteia, a indicat armata.
Potrivit acesteia, operațiunile terestre 'fac parte din măsuri defensive mai ample' pentru protejarea locuitorilor din nordul Israelului.
Publicația „The Times of Israel” a relatat în weekend că forțe terestre israeliene au ucis zeci de luptători ai miliției Hezbollah în lupte în sudul Libanului, informație confirmată de Ministerul israelian al Apărării.
Se spune că au fost distruse depozite de arme, un centru de comandă și posturi de observație ale Hezbollah.
În Liban există îngrijorări privind o ofensivă terestră mai amplă a Israelului. Conform portalului de știri Axios, care citează oficialități israeliene și americane, Israelul intenționează să ia sub control întreaga regiune de la sud de fluviul Litani pentru a destructura infrastructura militară a Hezbollah.
Economiile din Golful Persic ar putea suferi o contracție majoră din cauza războiului din Iran
Războiul din Iran amenință să dea o lovitură serioasă celor mai mari economii din Golful Persic, inclusiv Arabiei Saudite, Emiratelor Arabe Unite și Qatarului, dacă nu se încheie curând, transmite Bloomberg.
Qatarul și Kuweitul ar putea înregistra o contracție a Produsului Intern Brut cu 14% în acest an, dacă conflictul va continua până în aprilie, ceea ce ar duce la o oprire timp de mai multe luni a Strâmtorii Ormuz, potrivit lui Farouk Soussa, economist la Goldman Sachs.
Aceasta ar fi cea mai gravă contracție a economiei pentru aceste țări de la începutul anilor 1990, când invadarea Kuweitului de către Irak a declanșat Războiul din Golf și a provocat tulburări pe piețele globale ale petrolului.
Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite s-ar descurca ceva mai bine, având în vedere capacitatea lor de a-și redirecționa livrările de petrol departe de Strâmtoarea Ormuz, dar probabil că PIB-ul lor ar scădea cu aproximativ 3%, respectiv 5%, ceea ce reprezintă cea mai mare lovitură economică de după pandemia din 2020.
„Pentru multe economii din Golf, războiul ar putea avea un impact pe termen scurt mai mare decât Covid-ul. Când se va așeza praful, își vor reveni, dar rămâne de văzut care vor fi cicatricile pe care acest conflict le lasă asupra încrederii”, a subliniat Farouk Soussa.
Acest punct de vedere subliniază modul în care războiul din Orientul Mijlociu a creat un scenariu de coșmar pentru statele arabe din Golf, care se confruntă cu o dublă lovitură, atât cu privire la sectorul petrolier, cât și pentru cel non-petrolier.
Liban: Atac israelian la periferia sudică a Beirutului
Armata israeliană a bombardat din nou suburbiile sudice ale Beirutului duminică seara, după ce a emis mai devreme în cursul zilei un ordin de evacuare care acoperea mai multe cartiere din zonă, scrie AFP.
Corespondenți ai AFP în capitala libaneză au auzit o explozie puternică, cea mai recentă dintr-o serie de atacuri vizând bastionul Hezbollah din sudul Beirutului, pe care Israelul îl bombardează fără încetare din 2 martie.
La scurt timp după raid, armata israeliană a declarat pe rețelele de socializare că „atacă în prezent infrastructura teroristă a Hezbollah din Beirut”.
Un fotoreporter al AFP a văzut duminică dimineață în această suburbie mai multe clădiri în ruine și străzi pline de moloz, de unde au fugit majoritatea locuitorilor.
De când Hezbollah a atras Libanul în războiul regional pe 2 martie, 850 de persoane au fost ucise, inclusiv 107 copii, în atacurile aeriene israeliene. Peste 830.000 de persoane au fost strămutate, dintre care 130.000 sunt adăpostite în centre de primire, potrivit autorităților libaneze.
