De la revenirea în funcție, președintele american Donald Trump și-a reînnoit amenințările cu privire la preluarea controlului asupra Groenlandei, invocând motive de securitate și riscul reprezentat de influența Rusiei sau a Chinei asupra teritoriului arctic.
„Mi-ar plăcea să încheiem un acord cu ei; ar fi mai ușor. Dar, într-un fel sau altul, vom avea Groenlanda”, a declarat Trump reporterilor aflați la bordul avionului Air Force One, duminică.
În realitate, amenințările lui Trump nu sunt o noutate și au reapărut după intervenția Statelor Unite în Venezuela, pe 3 ianuarie. Capturarea președintelui Nicolás Maduro a stârnit îngrijorarea liderilor europeni cu privire la cât de departe ar fi dispus Washingtonul să meargă pentru a prelua controlul asupra insulei. Comentariile lui Trump au declanșat, de asemenea teama că o intervenție militară a SUA împotriva Groenlandei ar arunca NATO într-o criză și ar putea declanșa sfârșitul alianței. Dacă Groenlanda ar fi atacată, ar putea Europa să intervină și dacă da, în baza cărei clauze?
Ce este Groenlanda și de ce este importantă?
Groenlanda este un teritoriu semi-autonom în afara Uniunii Europene, dar în cadrul Regatului Danemarcei, care este membru al UE.
În mod normal, Groenlanda, ca parte autonomă a Danemarcei, ar trebui să beneficieze de protecția prevăzută la articolul 5 din Tratatul NATO, în cazul în care ar fi atacată. Conform acestui articol, un atac armat împotriva unuia sau mai multor membri NATO constituie un atac împotriva tuturor membrilor alianței.
Potrivit experților, un astfel de scenariu ar putea împinge NATO într-o criză, având în vedere că SUA este membru NATO, iar alianța militară este concepută pentru a proteja statele membre de un agresor extern. Există însă un al doilea pact, mai puțin cunoscut, care ar putea apăra Groenlanda în cazul unui atac al SUA: articolul 42.7 din Tratatul privind Uniunea Europeană.
Luni, comisarul european pentru Apărare, Andrius Kubilius, a declarat pentru Reuters că acest articol obligă statele membre să acorde ajutor și asistență unui alt stat membru – în acest caz Danemarca – în cazul unei agresiuni armate pe teritoriul său.
Articolul 42.7
Tim Haesebrouck, profesor asistent de politică internațională la Universitatea din Gent, a declarat pentru Euronews, că unul dintre punctele forte ale clauzei este faptul că poate fi activată de o singură țară, fără a fi necesar un consens prealabil.
Aceasta prevede că celelalte state membre au obligația de a acorda ajutor și asistență prin toate mijloacele de care dispun. Odată invocată, se așteaptă ca celelalte țări să răspundă, dar modul în care o fac este deschis — ceea ce înseamnă că asistența poate fi economică, politică sau militară.
Ultima și singura dată când clauza a fost invocată a fost după atacurile teroriste din Paris din 2015, când Franța a solicitat asistență pentru a lupta împotriva așa-numitului grup Statul Islamic (ISIS).
Cu toate acestea, statutul Groenlandei complică punerea în aplicare a clauzei. Având în vedere că insula a părăsit Comunitatea Economică Europeană (precursorul UE) în 1985 și este acum clasificată ca țară și teritoriu de peste mări, majoritatea legilor UE – inclusiv dispozițiile privind apărarea – nu se aplică în totalitate.
Nicio garanție de apărare militară
Chiar dacă se aplică Groenlandei, articolul 42.7 nu constituie o garanție automată de apărare militară, deși sprijinul militar este o opțiune disponibilă în clauză.
Potrivit lui Haesebrouck, nu este sigur dacă Europa are, în mod realist, capacitatea de apărare necesară pentru a se confrunta militar cu Washingtonul, având în vedere dezechilibrul de putere care favorizează SUA la fiecare etapă a escaladării conflictului.
Din punct de vedere juridic, clauza nu trebuie înțeleasă ca o promisiune de intervenție militară automată și nu este singurul tip de ajutor disponibil. Acestea ar depinde de voința politică a fiecărui stat membru de a oferi sprijin.
Bruxelles-ul se eschivează
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a refuzat miercuri să confirme că Groenlanda este acoperită de clauza de apărare reciprocă a UE.
„Există multe speculații cu privire la ce ar trebui făcut, ce s-ar putea face, ce s-ar putea face”, a declarat șefa Comisiei Europene reporterilor, când a fost întrebată dacă așa-numitul articol 42.7 din Tratatul UE s-ar aplica în cazul în care SUA ar invada insula.
Comentariile sale vin la doar câteva zile după ce comisarul pentru apărare, Andrius Kubilius, a declarat că clauza – care obligă țările UE să acorde „ajutor și asistență prin toate mijloacele de care dispun” unui stat membru care este „victima unei agresiuni armate” – s-ar aplica „cu siguranță” dacă SUA ar ataca Groenlanda.
