Tarom nu a respectat graficul agreat cu Comisia Europeană

Oana Gheorghiu, vicepremier pentru reformă: „Cu Tarom, am văzut că sunt multe discuții în spațiul public. Inclusiv sindicatul vrea să facă un protest. La Tarom, situația e destul de simplă și tristă. Se află într-un proces de redresare agreat cu Comisia Europeană, care se finalizează pe 31 decembrie 2026. Din păcate, Tarom nu a reușit să țină graficul acestei redresări, nu l-au respectat.

Se poartă negocieri cu Comisia Europeană și s-a solicitat prelungirea planului de redresare. Plan de redresare înseamnă că Comisia Europeană a acceptat ca România să dea un ajutor de stat, cu condiția să respecte un grafic.

Graficul nu a fost respectat și din motive obiective care țin de management, de guvernanță, de structura de personal, etc. Dacă Comisia nu va accepta prelungirea planului, trebuie să găsim alte soluții. Și soluțiile pe care noi le-am văzut în urma analizei sunt fie să identificăm un partener cu care să încercăm să salvăm compania, care să vină cu investiții și cu un nou model de business, fie să gândim o ieșire ordonată din portofoliu, ca să putem valorifica la maximum. Acesta este ultimul lucru pe care și-l dorește cineva. Dar cred că nu trebuie să ne mai mințim singuri. Această companie, dacă nu este eficientizată, nu va rezista.”

Oana Gheorghiu anunță o soluție pentru Metrorex

Oana Gheorghiu, vicepremier pentru reformă: „La Metrorex, am propus și am agreat cu Ministerul Transporturilor - sper să putem continua - un plan de redresare implicând o entitate de specialitate - se numește turn around management, aducând o entitate care cu asta se ocupă, să redreseze companii. De obicei, îi ia între unu și trei ani să facă asta, dar se uită în profunzile pe toate structurile din interior.

În proiect, cred că sunt opt care ies din portofoliu într-o formă sau alta, se închid sau sunt absorbite de alte companii mai mari, sau fuzionează, dar aceste companii nu vor mai exista. Rolul politicului e să facă politici publice. Rolul companiilor este să facă business sau să asigure servici publice. Politicul trebuie să creeze reguli astfel încât în acele companii să ajungă profesioniști, oameni care știu cu adevărat să facă treaba. Asta creăm acum. Ce s-a întâmplat? Demnitarii nu mai au voie să facă parte consilii de administrație, conform OUG 109 și legislația în materie de guvernare corporativă. Selecția oamenilor se face pe niște criterii mult mai clare și mult mai transparente. Prin procesul ăsta au trecut toate țările care au intrat în OCDE. Pentru fiecare țară, a durat între cinci și zece ani schimbarea completă.

La CFR nu renunțăm la absolut nimic. CFR Marfă eîși declară falimentul acum, dar activitatea de transport feroviar de marfă a fost preluată de Carpatica Feroviar, o companie a statului român pe care sperăm să o facem suficient de eficientă astfel încât să o putem lista în viitor. Asta este și o înțelegere cu Comisia Europeană. ”

Oana Gheorghiu: „Listarea la bursă nu înseamnă că vindem țara. Protejează companiile de devalizare”

Oana Gheorghiu, vicepremier pentru reformă: „Știm că, după aceste discuții, Bursa de la București a înregistrat o scădere, mai ales că totul a fost o minciună, o manipulare. Toată lumea din PSD cunoștea discuțiile pe care le-am avut în interiorul Comitetului Interministerial de Reformă, iar lista respectivă, publicată pe site-ul Guvernului, este doar o propunere de discuție. Exact acest lucru le ceream vicepremierilor. Informația a fost folosită în mod manipulator într-o bătălie politică, dar, în același timp, a făcut foarte mult rău României, deoarece îi determină pe oameni să creadă că listarea la bursă este ceva rău sau că ne vindem țara.

​Listarea la bursă protejează companiile de devalizare. Dacă ne uităm la companiile românești, singurele care produc profit sunt cele listate, în timp ce companiile aflate în administrarea diferitelor autorități ale statului înregistrează pierderi. Acolo unde listăm companiile, le protejăm. Nu le ia nimeni acasă. Listarea înseamnă că cineva investește bani și primește o acțiune, care reprezintă promisiunea că, în viitor, va primi dividende. Listarea înseamnă dezvoltarea economiei, creșterea Bursei de Valori și a încrederii investitorilor în România.

​Cred că și domnul Grindeanu m-a menționat, spunând că vreau să vând țara, iar domnul Ivan a declarat că nu este nici el de acord. Ulterior, această retorică s-a propagat în social media și în presă.

​Chiar dacă am fi avut o listă clară și negociată, procesul de listare a unei companii durează între unu și trei ani. Compania trebuie pregătită, trebuie realizată o analiză de fezabilitate și o etapă de pre-listare. Este un proces complex. Oricum, banii s-ar fi încasat abia peste doi sau trei ani.

Avem și jalonul 441 A din PNRR, iar AMEPIP își elaborează propria listă de companii listabile. În acest moment, procesul s-a oprit din cauza disputelor politice. Știu că a fost depusă în Parlament și o lege care interzice listarea la bursă până la finalul anului 2027 - o măsură care amintește de perioada comunistă. Eu le-aș spune așa: dacă veți veni la guvernare după rotativă, acel guvern ar fi încasat banii dacă am fi pornit listarea acum. Ar fi fost în avantajul viitorului executiv să dispună de resurse pentru investiții.

​Vom continua reformele și restructurările, vom implementa guvernanța corporativă și vom încerca să eliminăm factorul politic din managementul companiilor de stat. Aici se dă marea bătălie. Listarea se poate face doar pentru câteva companii care sunt profitabile. Acești politicieni fie nu au noțiuni minime de economie, deși ar trebui să înțeleagă aceste mecanisme, fie își bat joc de popor. Îi întreb: de ce nu listăm companii care sunt pe pierdere? Păi, cine ar fi interesat să investească în ele?

​Am identificat un flux de analiză și lucrurile vor merge mult mai bine. Vom lansa al doilea val de companii pentru analiză și vom începe cu cele aflate în dificultate, pentru a preveni falimentul sau insolvența. Trebuie să intervenim înainte de a fi prea târziu.”

Replica Oanei Gheorghiu pentru Lia Olguța Vasilescu

Oana Gheorghiu, vicepremier pentru reformă: „Într-adevăr, nu am condus niciun coteț de curci, aici are dreptate doamna Vasilescu. Eu am avut șansa, în viață, să întâlnesc oameni și că cresc alături de oameni cu niște valori morale excepționale, am întâlnit oameni cu valori morale excepționale, am avut șansa, în cariera mea profesională, să trăiesc alături de oameni cu niște valori morale excepționale care m-au învățat să fac numai ce e drept și corect în viață.

Am avut șansa, în cariera profesională, să întâlnesc oameni care m-au învățat să muncesc corest și să nu fac nimic incorect și am avut șansa să fac parte dintr-un proiect, primul spital construit în România după 1989. Cred că sunt lucruri pe care le-am făcut în cariera mea care nu doar că au făcut bine unor copii și unor bolnavi, ci au dat o speranță României. Dacă aceste lucruri sunt atât de neimportante pentru doamna Vasilescu, nu știu ce să zic.”

Ar putea continua reformele un guvern minoritar?

Oana Gheorghiu, vicepremier pentru reformă: „Să nu uităm că reforma trebuie să meargă dincolo de PNRR, pentru că nu facem reformă doar pentru niște jaloane, ci pentru România. Pe partea de reformă, sunt sigur că putem face lucrurile mai repede, cu acces mai ușor la informații, la documente.

Guvernul poate să facă restructurarea companiilor de stat, care sunt în administrarea autorităților tutelare. Fiecare minister are anumite companii. Cu siguranță, la nivel de restructurare, Guvernul poate să facă acest lucru cu resursele pe care le are. Evident că, la un moment dat, probabil că depinzi și de unele modificări legislative și trebuie să te duci în Parlament, dar unele dintre ele pot fi făcute.

Poate că avem niște pârghii de a continua reforma și de a o accelera. Eu vreau să cred că oamenii de bună credință din aceste ministere înțeleg că România nu mai poate să o ducă așa, că este un moment în care nu mai putem să suportăm găurile din aceste companii de stat, că România chiar are o șansă. De când sunt în Guvern, am văzut potențialul pe cate îl are România. Sunt lucruri care pot să închidă aceste găuri negre și care, peste doi-trei ani, bugetul să arate cu totul altfel și să avem mai mulți bani pentru educație, sănătate, care cu adevărat contează.”

Oana Gheorghiu: „”

Oana Gheorghiu, vicepremier pentru reformă: ​„Nu pot să mă pronunț cu privire la ce ar fi trebuit să facă președintele. Mai erau doar patru luni. Oare era atât de greu să mai așteptăm acest interval, măcar pentru a finaliza proiectele din PNRR fără aceste obstacole? Aici ar fi trebuit trasă o linie roșie: până nu accesăm toți banii europeni pentru români, nu provocăm nicio criză. Ar fi fost un semn de maturitate politică și de responsabilitate.

​Să nu uităm că măsurile care au afectat cu adevărat viața românilor, cele mai grele, au fost luate anul trecut. Atunci, PSD nu a avut o reacție atât de dură. Totuși, când am început reformele, a apărut o reacție mult mai virulentă. Privind din această perspectivă, situația actuală este de neînțeles pentru mine.

​Nu am cunoștință de vreo tensiune între premier și președinte. Nu cred că relația lor a fost cauza acestei crize politice. Nu știu dacă președintele merită criticile. Probabil a luat decizii bazate pe informații pe care noi nu le avem. Probabil că modul în care a comunicat nu a fost cel mai fericit. Îl cunoaștem pe președinte și știm că nu este cel mai bun comunicator, având adesea abordări diferite de așteptările societății. Eu vreau să cred că preșenibtele Dan analizează îndelung, așa cum obișuiește, să că va lua decizia înțeleaptă pentru România. Să pună, în acest moment, într-o criză și mai mare, Guvernul, mi s-ar părea foarte greșit."