Senatorii au respins cererea făcută de Nicușor Dan, de reexaminare a legii care permite finalizarea hidrocentralelor ridicate în arii protejate. Cererea a născut dispute aprinse în Parlament.
Senatorii au respins cererea lui Nicușor Dan de a reexamina legea care permite finalizarea hidrocentralelor construite în arii protejate.
Președintele a avertizat că actul poate slăbi protecția mediului și permite derogări de la evaluările de impact. Legea, însă, a trecut controlul de constituționalitate.
În joc sunt șapte proiecte hidroenergetice: Rastolița, începută în 1989 și realizată în proporție de peste 90%, Livezeni–Bumbești, blocată în instanță după 2004, Cerna-Belareca, aflată la peste 80%, Pașcani la aproximativ 70%, Surduc–Siriu cu lucrări aproape finalizate, iar Căineni, pe Olt, abia la un sfert.
Legea care permite continuarea proiectelor hidroenergetice începute în ariile protejate va contribui la reducerea pierderilor de vieți omenești și a situațiilor de risc generate de viituri, precum și la asigurarea unui volum mai mare de apă pentru populație, industrie și agricultură, a declarat președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, potrivit Agerpres.
Curtea Constituțională a respins recent sesizarea de neconstituționalitate formulată de președintele Nicușor Dan la Legea ce permite continuarea proiectelor hidroenergetice începute în ariile protejate. Unul dintre proiectele aflate în centrul disputei este hidrocentrala Răstolița, începută în 1989.
„Această lege aduce mai puțini morți, real, și nu vorbesc prostii, aduce mai puține situații nesigure atunci când apar viiturile, aduce mai multă apă care să asigure necesarul pentru populație, industrie, agricultură. Aceste amenajări hidrotehnice sunt foarte benefice pentru omul de rând. Într-un mod fals ele sunt conduse către zona de hidroenergie. În primul rând, aceste amenajări reduc inundațiile, asigură apa necesară pentru diverse activități, reduc situațiile de criză în ceea ce privește alimentarea cu apă. Parte legată de hidroenergie, din punctul meu de vedere, este ultima abordare”, a spus Chisăliță, conform sursei citate.
