Republica Moldova se află în fața unei decizii istorice, aceea a integrării în Uniunea Europeană, un parcurs care promite transformări profunde pentru educație, cercetare și societate.
Într-un interviu acordat lui Anatol Cîșlaru pentru Euronews, rectorul Universității Tehnice din Chișinău vorbește despre ritmul accelerat al procesului de aderare, despre șansele reale ca Republica Moldova să devină stat membru și despre rolul decisiv pe care universitățile și tinerii îl joacă în această tranziție europeană.
Anatol Cîșlaru: Bună ziua, domnule rector. Mulțumesc mult că ați acceptat acest interviu pentru EuroNews România. Republica Moldova, după cum știm, se află într-o situație electorală. Cetățenii sunt iarăși chemați să aleagă între est și vest. De cât de mult depind de evoluția sistemului de educație din Republica Moldova, la alegerile parlamentare din 28 septembrie.
Viorel Bostan: Eu cred că aceste alegeri au o miză foarte importantă, fiindcă cea mai clară și bine definit este parcursul european al Republicii Moldova procesul de aderare trebuie să se finalizeze într-un timp relativ scurt, așa cum are toate șansele să se întâmple deja. Dinamica acestui proces este una foarte pozitivă și chia într-un timp relativ scurt de la cererea de aderare până la numirea de țară candidat și cum declara și președintele Consiliul European. Chiar viteza cu care ne-a mișcat și deschiderea în primul rând a Uniunii Europene față de Republica Moldova este una foarte impunătoare. De ce nu trebuie să ratăm această șansă unică pentru Republica Moldova acuma ce ar însemna aderarea la Uniunea Europeană pentru educație și pentru cercetare? Deja universitățile din Republica Moldova, de exemplu, participă în diverse programe de schimb academic de mobilități, de creștere a capacităților.
Iarăși am salutat extrem de mult atunci când Republica Moldova a devenit asociată la programul Orizont Europa 2020, acum e Orizont Europa și o astfel de deschidere și posibilitate ne permite să accesăm finanțări europene considerabile pentru domeniul de cercetare și mai mult decât atât, în cadrul proiectelor sunt disponibile și finanțări pentru a ne crește nouă capacitatea de a accesa aceste finanțări, de a scrie proiecte europene împreună cu parteneri, fiindcă Uniunea Europeană își dorește ca și domeniul de cercetare și inovare din Republica Moldova să le fie alături, să ne ajute în a avea o cercetare avansată. Avem oameni extraordinari și urmează mai departe împreună să facem proiecte de cercetare, proiecte de mobilitate, proiecte de creștere a capacităților.
Anatol Cîșlaru: Aș insista și v-aș ruga să vă referiți, spre exemplu clar, Universității Tehnice de Republica Moldova, cum a contribuit Uniunea Europeană la modernizarea și reformarea educației superioare din Republica Moldova.
Viorel Bostan: Deja am menționat proiectele. Noi cred că în ultimii 15 ani am avut peste 20 de proiecte. Pot să vă dau un câteva exemple de proiecte care chiar au schimbat peisajul academic din Republica Moldova. Un proiect extraordinar a ținut de reforma învățământul superior și domeniului de cercetare, un proiect care a setat prioritățile pentru sistem, a arătat, a făcut o analiză a sistemului universitar, a arătat că fără reforme, inclusiv fără fuziunea unor universități, fără a pune împreună universitățile și instituțiile de cercetare într-un cadru mai aproape, inclusiv și prin anumite comasări, fără aceste reforme pe alocuri curajoase, nu putem să creăm universități puternice. Deci a fost un exemplu de proiect. A urmat și multe al le-am introdus, de exemplu, în premieră în Republica Moldova, noi metodologii de predare, de exemplu, project băi slernic a fost.
Anatol Cîșlaru: S-au făcut investiții practice și în laboratoare, fiindcă știu că universitățile aveau nevoie. Multe din laboratoarele practice pentru studenți erau învechite, inclusiv tehnic.
Viorel Bostan: În primul rând să începem de la o axiomă clară, învățământul inginerez, de exemplu, este unul foarte costisitor, fiindcă spre deosebire de cei de la științele umaniste sau economice, ai nevoie de echipamente, echipamente costisitoare, centru, că nu poți pune studenții să învețe noile tehnologii dacă nu pun mâna pe ele și nu le testează. Eu de fiecare dată aduc acest exemplu nu poți învăța să mergi pe bicicletă dacă nu ai bicicletă, dacă nu urci pe ea, dacă nu ai căzut și iarăși încerci până când deja ai această deprindere. Același lucru e și cu învățământul inginerez. Și aceste laboratoare sunt foarte costisitoare, iar proiectele pe care le-am menționat, ne-au permis deschiderea câtorva laboratoare extraordinare. De exemplu pe ingineria pe electronic, în automotică.
Anatol Cîșlaru: Autoritățile de Republica Moldova mă reîntorc la ele și la alegeri. Au menționat în repetate rânduri că federația nu să se implică în viața politică de Republica Moldova și a fost creată o adevărată rețea de influență și manipulare de știri false pe rețelele de socializare. Știind că tinerii studenți în special sunt foarte activi pe rețelele de socializare, încearcă cumva profesorii care se întâlnesc cu ei zi de zi să-i ghideze cum să nu se lase manipulați și dezinformații pe aceste rețele de socializare.
Viorel Bostan: Eu cred că ceea ce a fost descoperit cu un an înainte sau între turul întâi și turul doi și ulterior, acele investigații care au fost făcute cu cumpărare masivă a voturilor, cu niște rețele criminale construite de forțe olegarhice sau pro Kremlin, ne-au deschis ochii. Nu mi-am dat seama cât de vastă și cât de bine organizată și rău intenționată a fost acea activitate și cred că ne-a deschis ochii, ne-a făcut să fim mai vigilenți, să înțelegem că e un război într-adevăr hibrid. Eu știu că autoritățile statului depun eforturi masive pentru a contracara aceste manipulări, aceste falsuri. Am văzut acum recent, în acea instigație de care ați spus despre acele training-uri pe partea de comunicații și de generare și promovare a faptelor, se încearcă o manipulare a electoratului. Noi de exemplu, aici la universitate avem un centru național, un institut național pe securitatea cibernetică. Știu că au fost câteva proiecte și sunt în continuare proiecte legate de monitorizare și identificare a acelor încercări, acelor ingerințe, care din exteriorul Republicii Moldova avem câteva proiecte, studenții, inclusiv pe partea de identificare a știrilor false sau creare de niște fluxuri prin care sunt promovate aceste știri false. Și aici aveți perfectă dreptate, ca să-i educăm să fie în stare să facă discernământul între ce este adevărat, ce nu, să aibă o gândire critică, să poată să identifice sursa, de exemplu acelei acelei știri false, să identifice ce este manipulare, ce este adevăr, să știe să caute sursa adevărului, să știe să compare totuși sau cumva să aplice un nivel de expertiză, un nivel de logic, de raționament, să vadă dacă într-adevăr așa ceva poate să se întâmple sau nu și mai avem încă mute de făcut.
Anatol Cîșlaru: Domnule rector ați vorbit despre colaborare a Universității Tehnice din Moldova cu altă universități din Europa, inclusiv din România. Dar să nu uităm că există și o universitate tehnică destul de puternică la București. Aveți relație cu ea. Cum vă dezvotați colaborarea?
Viorel Bostan: Bine, eu aș spune că Universitatea de Știință și Tehnologie Politehnica București, așa cum o știam noi dintotdeauna, de fapt, această universitate este sora noastră mai mare, ne-a fost alături. Vă dau un exemplu foarte important până în 1989, chiar până în 1991, învățământul inginerat din Republica Moldova era preponderent în limba rusă. Asta era politica Uniunii Sovietice, să pregătim ingineri care sunt care vorbesc și cunosc termenul. Toate standardele, cunoștințele lor sunt doar în limba rusă. După declararea independenței Republici Moldova în 1991, prima sarcină care a stat în fața Universității Tehnice, sau cum era Institutul Politehnic din Chișinău pe atunci a fost să treacă învățământul inginerez din limba rusă în limba română, iar universități precum Politehnica din București a avut un rol foarte important schimb de manuale, donații de carte. Au venit profesori din România care ne-au ajutat împreună să trecem inclusiv și la termenologia în limba română. Au început schimburile cu studenții, primele proiecte de cercetare comune și acest lucru continuă. Avem cu multe universități din România, dar avem foarte multe colaborări și cu Politehnica București, programe de dublă diplomă. Deci vrem să mulțumim Universității Politehnice din București. Am fost invitați și ni s-a făcut chiar și un un loby foarte puternic pentru a fi acceptați în consorțiul de universități Europene, acolo unde pe lângă Universitatea de Știință și Tehnologie Politehnică București mai sunt și alte nouă universități puternice din Uniunea Europeană, din Germania, Franța, Spania, Italia, Elveția și acest lucru nu este ceva gratuit, nu a fost așa de ușor, dar deschide niște oportunități extraordinare .
