Începând din august, consulatele generale de la Londra și Paris vor putea deservi românii din diaspora. Anunțul a fost făcut de către ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, în cadrul ședinței de Guvern.
"Am pus accentul pe redimensionarea şi modernizarea reţelei consulare a României şi au fost luate măsuri pentru înfiinţarea unor noi oficii consulare de carieră la Chişinău, Madrid, Roma, Londra, Paris, Salzburg, Belfast, Nantes, Valencia şi Ismail. În acest an au fost operaţionalizate consulatele generale de la Chişinău, de la Madrid şi de la Roma. Deja, anul trecut, consulatul de la Melbourne a fost şi el operaţionalizat, iar în perioada următoare, şi anume luna august, se va operaţionaliza consulatul general de la Londra şi cel de la Paris. De asemenea, în a doua parte a anului, consulatele generale de la Nantes, biroul consular de la Belfast, respectiv consulatul general de la Salzburg, până la finalul anului", a precizat Bogdan Aurescu.
Va crește și activitatea consulatelor mobile pentru a atrage forța de munca străină
"Am luat măsuri pentru organizarea mai bună a acelor consulate mobile, itinerante. În acest an am prevăzut în planul nostru de acţiune 161 de astfel de misiuni, deja s-au efectuat 187, care au prestat deja 21.502 servicii consulare. Pentru că problemele principale se referă la acordarea vizelor de muncă, aşa cum bine ştim, a fost organizată în perioada aprilie-iulie o misiune consulară itinerantă în Bangladesh, la Dhaka, care a reuşit deja să acorde peste 5.400 de vize de muncă. Şi avem în pregătire o misiune similară în Nepal, pentru că Bangladesh, Nepal, India sunt sursele de forţă de muncă străine cele mai importante", a mai declarat Aurescu.
Faţă de acest subiect, premierul i-a solicitat o intensificare a activităţii, având în vedere că solicitarea mediului de afaceri este de aproximativ 100.000 de lucrători, transmite Agerpres.
În replică, Aurescu a menţionat măsurile luate pentru a realiza un nou sediu al ambasadei României la New Delhi.
"De exemplu, pentru a lărgi spaţiile de lucru, am alocat personal suplimentar, a fost trimis personal şi din centrală (...) am beneficiat de sprijinul colegilor de la Ministerul de Interne cu personal detaşat", a explicat acesta.
MAE reduce birocrația
"Măsuri de debirocratizare s-au luat pentru simplificarea procedurilor de programare, pentru optimizarea fluxurilor, în aşa fel încât, dacă legislaţia permite, să se facă o singură vizită la consulat. S-a prelungit programul de lucru cu publicul, s-au transmis documentele prin corespondenţă şi extindem acest serviciu. (...) Pe digitalizare ne-am interconectat sistemele informatice cu alte instituţii, cum ar fi: Ministerul de Interne, Ministerul Justiţiei şi altele şi, de asemenea, am luat măsuri pentru modernizarea call-centerului, care asigură interfaţa cu solicitanţi prin modernizarea robotului telefonic şi sporirea numărului de operatori", a arătat Aurescu.
El s-a referit şi la faptul că Guvernul a răspuns nevoii de creştere a numărului de personal consular, menţionând că miercuri urmează să fie aprobată o hotărâre în acest sens, mai precizează sursa citată.
Debirocratizare, degrevare, digitalizare
"Am identificat o serie de acte normative care ar trebui să fie modificate şi sperăm ca, în colaborare cu colegii de la Ministerul de Interne şi Ministerul Justiţiei, să putem să facem progrese. În acest sens, suntem deja în contact la nivel tehnic, mă refer aici la Legea privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, pentru a putea eficientiza procedura de preluare şi procesare a cererilor de eliberare a documentelor de călătorie şi cărţilor de identitate electronice, normele metodologice de aplicare a acestei legi. De asemenea, legea privind actele de stare civilă, pentru a elimina obligativitatea transcrierii actelor de stare civilă eliberate în statele membre ale UE, în vederea eliberării documentelor de călătorie, ordonanţa de urgenţă privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români, pentru a putea permite alocarea a codului numeric personal în baza unui certificat de naştere emis de autorităţile din statul membru al UE unde se află cetăţeanul român, modificarea legii privind cazierul judiciar, pentru a putea permite ca cetăţenii români să aplice electronic pentru eliberarea cazierului judiciar. De asemenea, modificări ale legii privind cetăţenia română, pentru a putea simplifica procesul de depunere a dosarelor pentru redobândirea cetăţeniei române şi respectiv pentru depunerea jurământului de credinţă", a mai afirmat Aurescu.
În completare la cele arătate de ministrul Afacerilor Externe, premierul Ciucă i-a cerut acestuia găsirea de soluţii în vederea consolidării şi eficientizării activităţii Institutului Limbii Române, astfel încât această instituţie "să sprijine cu adevărat copiii românilor care îşi desfăşoară activitatea în afara graniţelor".
