Săptămâna și scandalul în Coaliția de Guvernare. Cu data alegerilor pentru Primăria Capitalei și concedierile din administrația locală, chestiuni încă nerezolvate în coaliția de guvernare, achiziția de vehicule utilitare făcută de Cancelaria premierului stârnește alte nemulțumiri. Pentru a face economii la buget, Mihai Jurca, șeful Cancelariei a renunțat la serviciile RAAPPS, considerate prea scumpe. Și a închiriat prin leasing, 17 mașini. Achiziția este considerată drept ilegală atât de fostul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu, cât și angajații Guvernului.
PSD atacă din nou măsurile Guvernului Bolojan. De această dată, mărul discordiei sunt mașinile din garajul Cancelariei premierului. Deși cheltuielile cu parcul auto se reduc de la peste 800.000 de lei la 85.000 de lei, noul contract încheiat de Cancelaria Guvernului este considerat ca fiind în afara legii.
„Este ilegală toată achiziția făcută de Cancelarie, dar şi orice decont făcut de Guvern pe acele autoutilitare”, acuză fostul ministru social-democrat al Finanțelor, Adrian Câciu.
Liberalii au o altă viziune asupra lucrurilor.
Mircea Abrudean, preşedinte al Senatului: „Tot ceea ce s-a întâmplat la Guvern, la Cancelarie s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale. Nu văd nicio problemă că s-au achiziționat mașini românești de la o companie românească, un contract de leasing operațional făcut în condițiile legii. Deci, cred că încercăm să abatem atenția probabil de la subiectele importante, de la reforme și să încercăm să căutăm tot felul de vinovați acolo unde nu sunt.”
Laurențiu Leoreanu, președinte PNL Neamț: „E un lucru care s-a întâmplat și care are un beneficiu. Așa trebuie făcut peste tot până la urmă dacă putem aduce o plus valoare.”
În replica la acuzațiile primite, Guvernul a dat publicității prevederile contractuale. Documentul se referă la un contract de leasing operațional pentru 17 autoutilitare Dacia Duster, valabil pentru o perioadă de 3 luni, ca bază pentru un viitor acord-cadru pentru următorii patru ani. Prin comparație, vechiul contract cu RAAPPS presupunea aproape un milion de lei cheltuieli lunare, dintre care 600.000 lei erau plătiți doar pentru salariile șoferilor puși la dispoziție de această instituție.
Mihai Jurca, şef al Cancelariei prim-ministrului: „Când am ajuns aici, aveam un contract cu RAPPS pentru 30 de mașini cu șofer a căror costuri se ridicau la aproximativ 850 de mii de lei pe lună. Ofertele pe care le-am primit de la RAPPS pentru mașini fără șofer ieșite din garanție au fost de 120 de mii de lei pe lună, iar oferta pe care am primit-o de la Dacia a fost de 80 de mii de lei pe lună.”
Reprezentant PSD, despre Dacia Duster pick-up: Mi-aș dori să-l văd pe domnul Jurca mergând la o primire oficială cu un astfel de pick-up
Cele 17 maşini în leasing operaţional vor putea fi utilizate doar de demnitarii şi angajaţii Cancelariei care au nevoie de transport pentru desfăşurarea atribuţiilor de serviciu. Legalitatea contractului de leasing este pusă sub semnul îndoielii și de către reprezentanții Sindicatului Angajaţilor din Aparatul de Lucru al Guvernului. Pe motiv că instituția pe care o conduce „nu are atribuții de transport marfă”, aceștia cer demisia lui Jurcă din fruntea Cancelariei.
Mircea Abrudean, preşedinte al Senatului: „Mi se pare cel puțin absurd să cer demisia cuiva care a făcut economii”.
Florian Bodog, reprezentant PSD: „Mi-aș dori să-l văd pe domnul Jurca mergând la o primire oficială cu un astfel de pick-up. Poate ne facem și așa de râsul Europei. Ar fi trebuit pur și simplu să aibă o discuție cu cei de la RAAPPS și să le reducă tarifele de închiriere a mașinilor. E frumos să vii la televizor să spui ce măsuri ai făcut, când, de fapt, ai fentat legea”.
În prezent, Cancelaria Guvernului se află în plin proces de restructurare de personal. Conducerea intenționează să elimine 35 de posturi din organigrama totală de 99, prin concedierea efectivă a 27 de angajați, în timp ce alte 8 funcții sunt deja vacante. Și, din această cauză, este scena unor lupte cu implicații politice, în cadrul cărora sindicaliștii din sistem acuză lipsa criteriilor de evaluare și alte abuzuri.
