În cazul unui conflict armat, există fabrici românești care, deși produc în mod normal componente pentru industria civilă, ar putea fi adaptate pentru a lucra și pentru industria de apărare. Conceptul se numește „dual-use” și este folosit și de ucraineni. Acesta este unul dintre subiectele discutate la conferința Factory 4.0.
Henrik von Scheel este unul dintre inițiatorii conceptului Industry 4.0, adică integrarea tehnologiilor moderne și a sistemelor inteligente în fabrici. El spune că România are un potențial imens, iar în următorii 10 ani ar putea deveni țara cheie în care vor exista cele
Henrik von Scheel, unul dintre inițiatorii conceptului Industry 4.0: Astăzi, dezvoltarea producției și a ingineriei în Europa este în Polonia, dar în următorii 5–10 ani, dezvoltarea sectorului de inginerie ar putea avea loc în România. Pentru că România are potențialul de a atrage producția mutată mai aproape de piețele europene, pe întregul lanț de producție. Vin multe industrii noi, iar voi puteți conduce una dintre ele.
Conceptul de „dual-use” face acest drum spre tehnologizare mai simplu. Compania condusă de Marian, este construită pe acest principiu, adică deși realizează în mod normal hărți și modele 3D pentru proiecte de infrastructură, de la străzi până la parcuri, în cazul unui conflict armat, activitatea sa ar putea fi adaptată și pentru nevoi militare.
Marian Rădoi, director executiv al unei companii de date geospațiale: Noi fiind în zona geodeziei și a achiziției de date geospațiale practic putem fi un furnizor de astfel de date necesare pentru anumite decizii în zona militară sau putem să ne folosim talentele de piloți de drone.
Dacă luam cazul piloților, aceștia ar avea nevoie de un training și se pot adapta de la viața civilă la cea militară.
Pe de altă parte, există companii care produc și în prezent, în paralel, tehnologie civilă, dar și tehnologie militară, iar în caz de necesitate și-ar putea extinde producția de apărare.
Răzvan Costea-Bărluțiu, CEO companie de drone: Nevoile și directia de business la ora asta este una de a asigura atât cererea civilă prin drone de supraveghere - de exemplu, drone de supraveghere a infrastructurii critice, cât și asigurarea sectorului militar.
Capacitatea noastră de planificare, mai ales planificare strategică, nu este limitată, iar în acest sens, am deschis deja o colaborare cu Romaero unde urmează să producem drone în cadrul Romaero și să ne folosim de capacitatea lor mult mai mare de scalare.
Securitatea cibernetică a fabricilor, dar și folosirea roboților și a inteligenței artificiale în industrie au fost alte teme discutate la conferința Factory 4.0, o inițiativă dedicată transformării digitale a industriei.
Marius Hărătău, organizator, CEO-ul înițiativei Factory 4.0: Toate aceste lucuri sunt o oportunitate, care poate fi transformată într-o strategie coerentă, într-o ințelegere foarte bună a momentului actual, pentru ca resursele noastre sunt destul de puține, dar avem un potențial mare în zona resurselor umane.
Conferința Factory 4.0 este la a șaptea ediție și de-a lungul timpul, a reunit experți din domeniul tehnologiei și apărării din zeci de țări.
În Germania, Volkswagen transformă o fabrică de mașini într-o facilitate de producție pentru industria de apărare
O fabrică de automobile a companiei Volkswagen din nord-vestul Germaniei urmează să fie reconvertită pentru producția de echipamente militare. Grupul german a luat această decizie la începutul lunii septembrie, pe fondul creșterii cheltuielilor militare ale celei mai mari economii din Europa, potrivit CNN.
Volkswagen a anunțat că a ajuns la un acord pentru a-și vinde fabrica sa de automobile din Osnabrück statului Saxonia Inferioară și Aurelius Capital, un fond de investiții cu sediul în Tel Aviv. Autoritățile locale și Aurelius, care ar urma să devină acționarul majoritar, vor să colaboreze cu Rafael Advanced Defense Systems, una dintre companiile implicate în dezvoltarea sistemului israelian „Iron Dome”.
În acest context, Europa ia măsuri rapide pentru a se reînarma. Germania a dispus să crească bugetul Ministerului Apărării cu peste 30% în anul 2027, de la 82,7 miliarde de euro la 109,7 miliarde de euro, conform datelor guvernamentale.
Rheinmetall, cel mai mare grup din domeniul apărării din Europa, se numără printre companiile care își reconfigurează fabricile de vehicule pentru a produce echipamente militare, ceea ce ar putea consolida industria germană, care se luptă să depășească o perioadă de câțiva ani de declin.
Companiile europene care au produs pentru industria de apărare în Al Doilea Război Mondial
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, peisajul industrial din Europa a fost complet reorganizat, iar companiile auto europene și producătorii civili au fost forțați să își reorienteze întreaga capacitate de producție către efortul de apărare și armament. Fabricile care înainte asamblau automobile sau bunuri de larg consum s-au transformat rapid în nuclee ale industriei militare, furnizând vehicule de luptă, motoare de aviație și muniție pentru forțele armate.
În Germania, marile concerne auto au devenit pilonii mașinăriei de război a Axei. Companii precum Mercedes-Benz au sistat producția civilă pentru a livra camioane militare grele, motoare pentru tancurile Panther și Tiger, precum și componente pentru submarine. În același timp, Volkswagen și Ferdinand Porsche au proiectat vehicule ușoare de teren precum Kübelwagen și varianta amfibie Schwimmwagen, iar BMW și Auto Union (viitorul Audi) s-au concentrat masiv pe producția de motoare radiale pentru avioanele Luftwaffe.
În Marea Britanie, industria auto s-a alăturat efortului aliat sub coordonarea strictă a guvernului. Producătorul de lux Rolls-Royce a jucat un rol vital prin fabricarea celebrului motor de aviație Merlin, care a propulsat avioanele de vânătoare Spitfire și Hurricane. Alte mărci britanice de renume, precum Vauxhall, au trecut la asamblarea de tancuri grele, cum ar fi modelul Churchill, în timp ce grupuri industriale mari ca Morris, Austin și Rootes Group au produs sute de mii de camioane militare, ambulanțe, piese de artilerie și echipamente radio destinate trupelor din prima linie.
În restul Europei continentale, fenomenul a cuprins toate statele industrializate importante. În Franța, Renault a fost unul dintre principalii producători de tancuri pentru Armata Franceză, continuând proiecte demarate în anii '30 pentru reînarmarea țării în fața amenințării germane.
În Italia, consorțiul Fiat a fost principalul furnizor al armatei italiene, transformându-și liniile de asamblare pentru a produce vehicule blindate, tancuri ușoare și motoare puternice pentru avioanele de vânătoare.
Mărci ca Alfa Romeo au construit sub licență motoare germane Daimler-Benz. Chiar și în țări ocupate, uzinele locale au fost rechiziționate de forțele germane. De exemplu, în Franța ocupată, fabricile Renault au fost forțate să repare și să construiască camioane pentru Wehrmacht, în timp ce în România, uzina Malaxa a produs sub licență șenilate blindate Renault pentru Armata română.
