Explozia care a avut loc în blocul din Rahova, pe 17 octombrie, a ridicat multe semne de întrebare. Forța exploziei este subiectul multor discuții.
Pe o rază de cel puțin 50 de metri, chiar până la blocul din față și la scara din lateral, pagubele sunt semnificative. Aparatura INFP a înregistrat momentul drept seism de mică magnitudine.
Ce spun experții despre explozia din Rahova
Daniel Coman, jurnalist Euronews: „Mulți oameni se întreabă de ce, în acest caz, pagubele au fost cu mult mai mari. Forța exploziei este subiectul multor discuții și ne uităm la efectele pe care această explozie le-a produs în jur. Pe o rază de cel puțin 50 de metri, chiar până la blocul din față și la scara din lateral, explozia a produs pagube mari, a spart geamuri, iar oamenii spuneau că s-a simțit ca un cutremur. În plus, a dărâmat, practic, două etaje. Așa am ajuns în situația în care se vorbește despre demolarea completă a acestui tronson de bloc. Atât de puternică a fost explozia încât a avariat inclusiv un stâlp de rezistență al liceului de peste drum.
Șeful DSU, Raed Arafat, spunea că, în acest moment, niciun elev nu poate intra în această clădire. În interiorul liceului, într-o sală de clasă, la acea oră, se făceau cursuri. Se pot vedea efectele, ferestrele au fost smulse, iar mobilierul a fost și el mutat de suflul acestei explozii. Cum se produce o asemenea explozie din cauza unei acumulări de gaze și care este forța ei?"
Ionuț Banu, inginer chimist: „În ceea ce privește gazele combustibile, acestea prezintă două limite: o limită inferioară de explozie și una superioară de explozie, adică un interval de concentrații între care este posibil, cu o foarte mică cantitate de energie, să se producă o deflagrație. Aceste limite sunt, pentru metan, între 5 și 15% volumetric. Adică dacă amestecăm aer cu metan, metanul ar trebui să fie 5 volume, deci 5 litri și aer ar trebui 95 de litri. Iar în cazul limitei superioare, 15 litri cu 85. Între aceste limite, metanul, chiar și dacă are loc o scânteie electrostatică, poate să înceapă să ardă și se poate produce o deflagrație."
De ce explozia din Rahova nu a fost urmată de un incendiu
Ionuț Banu, inginer chimist: „Nu întotdeauna o explozie poate fi însoțită și de incendiu. Dat fiind faptul că metanul este un gaz relativ ușor, consumul acestuia se poate produce practic instantaneu dacă există concentrație limită de cele menționate, producându-se, prin combustia lui, o cantitate foarte mare de gaze care a condus la o creștere de presiune. Această creștere de presiune produce unde de șoc care pot să aibă viteze de cel puțin două ori mai mari decât viteza sunetului. Iar în aceste unde de șoc, în funcție de cantitatea de metan care arde în acele condiții, pot să ajungă și până la 100 de metri față de punctul de inițiere a exploziei. Depinde de temperatura la care a avut loc, de concentrație, de mai multe lucruri.
Cât gaz ar fi putut să fie? Putem să avem niște calcule relativ simple. De exemplu, metanul are o densitate cam de 0,7 kilograme pe metru, deci destul de mică. Iar energia de combustie a metanului este mare, 50 mJ (megajouli) pe kilogram. Dacă e să comparăm energia degajată la ardrea unui metru cub de metan, aceasta poate fi undeva la 35 de mJ. Comparând această energie cu cea eliberată de explozia unui kilogram de Trinitrotoluen (TNT), care este de aproximativ 4 mJ, un metru cub de metan este echivalentul cam a 8 kg de TNT.
Să ne gândim la o acumulare de gaz într-o bucătărie a unui bloc, de vreo 20 de metri cubi, în care concentrația gazului este cam de 10%. Asta înseamnă un volum de gaz combustibil cam de 2 metri cubi, adică dat fiind valorile pe care le-am menționat, cam 8 kg de TNT pe metru cub înmulțit cu doi metri, înseamnă cam 16 kg de TNT, în mare. Depinde foarte mult de cum se propagă unda de șoc și de structura de rezistență a clădirii. Mai depinde și de geometria clădirii și de punctul în care s-a produs deflagrația. Date fiind urmările acestei explozii, într-adevăr, a fost o explozie puternică produsă foarte probabil dintr-o acumulare de gaz metan."
