Diana Șoșoacă a rămas fără imunitatea de europarlamentar, după ce Parlamentul European a votat, marți, în favoarea ridicării. Lidera S.O.S. poate fi anchetată în România, conform solicitării Parchetului General. Diana Șoșoacă este vizată pentru 11 infracțiuni, printre care și propagandă legionară.
Europarlamentarul Diana Șoșoacă susține că ridicarea imunității sale face parte dintr-un context mai larg pe care îl consideră abuziv, atât la nivel național, cât și european. Aceasta afirmă că declarațiile politice nu ar trebui să fie supuse controlului judiciar și acuză o limitare a drepturilor fundamentale.
„Ce a făcut Parlamentul European este să spună: ne spălăm pe mâini. Ceea ce în Parlamentul European nu permitem să se investigheze, dacă avem noi vreo problemă o sancționăm noi. Dar niciodată declarațiile din Parlamentul European nu pot fi supuse controlului judiciar”, a declarat Diana Șoșoacă.
Europarlamentarul spune că, după ridicarea imunității, ar putea urma rapid măsuri din partea autorităților judiciare din România, dar și că ar putea fi reținută în perioada imediat următoare.
„Avem o cerere pentru care a fost ridicată imunitatea, care se va transmite probabil în 48 de ore către Parchetul General. Iar Parchetul General a cerut ridicarea imunității pentru percheziție, reținere, arestare și control judiciar. Joi noaptea, când ne întoarcem cu toții, s-ar putea să fiți cu camerele deschise, pentru că s-ar putea să mă ridice, nu știu, cu macaraua, cu ce mă vor ridica”, a spus Diana Șoșoacă.
Șoșoacă contestă decizia la Curtea de Justiție a Uniunii Europene
Șoșoacă a anunțat că va contesta decizia în instanță, la nivel european, spunând că are deja documentele pregătite. Europarlamentarul a susținut că numărul ridicărilor de imunitate a crescut semnificativ în actuala legislatură și că multe cazuri ar viza exprimarea opiniilor.
„Mă voi duce în cabinet și voi ataca la Curtea de Justiție a Uniunii Europene această decizie. Am deja toate actele pregătite. Voi merge împreună cu avocata mea la Luxemburg, la sediul CJUE, unde vom ataca. În acest moment avem 50 de ridicări de imunități în aproape doi ani. În legislatura anterioară au fost 50 în cinci ani. Dacă vă uitați pe rapoarte, este vorba despre ce au scris pe Facebook, opinii pe TikTok, ce au spus într-un live sau la tribuna parlamentelor. Imunitatea este că poporul te votează, iar imunitatea îți oferă garanția că tu poți să spui absolut tot ceea ce știi și ce consideri și să-ți expui propriile tale opinii, că așa e în democrație, nu avem opinii și opinii contrare, nu se mai acceptă așa ceva, ceea ce înseamnă că s-a intrat într-o eră a dictaturii”, a mai spus Diana Șoșoacă.
Acuzații privind limitarea drepturilor fundamentale
În final, Șoșoacă a susținut că situația actuală ar afecta direct libertățile fundamentale.
„Tot ce ține de drepturile și libertățile fundamentale – articolele 9, 10 și 11 din CEDO – în acest moment au rămas fără efect, pentru că nu mai avem lege. Imunitatea nu înseamnă că nu răspunzi pentru crime sau pentru fapte grave, nu despre asta este vorba.”
Declarațiile vin într-un moment tensionat, în care cazul ridicării imunității sale provoacă reacții și dezbateri atât pe plan intern, cât și la ni
Cererea de ridicare a imunității, formulată de Parchetul General din România
Diana Șoșoacă a fost audiată în 24 martie de Comisia pentru afaceri juridice din Parlamentul European.
Cererea pentru ridicarea imunității parlamentare a Dianei Șoșoacă a fost formulată de Parchetul General din România.
De ce este acuzată Diana Șoșoacă
Diana Șoșoacă este cercetat pentru 11 infracțiuni, printre care propagandă legionară, promovarea cultului unor persoane condamnate pentru crime de război și negarea Holocaustului. Ea a și fost inculpată pentru șapte infracțiuni, după cum a anunțat Parchetul General, într-un comunicat.
O altă presupusă faptă penală vizează o plângere formulată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Potrivit acesteia, la 11 februarie 2025, Diana Iovanovici Șoșoacă ar fi susținut în plenul Parlamentului European un discurs în care le-a recomandat colegilor să elaboreze strategii de politică externă inspirate de modelul dictatorului român Nicolae Ceaușescu, condamnat pentru genocid la 25 decembrie 1989 de Tribunalul Teritorial Militar București.
Pe 17 februarie 2025, IICCMER a depus la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție o sesizare împotriva europarlamentarei, acuzând-o de „promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid, contra umanității și crime de război”, faptă prevăzută și sancționată de articolul 5 din O.U.G. nr. 31/2002.
