Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale, a fost plasat sub arest la domiciliu deoarece nu a fugit din România în momentul în care putea să facă acest lucru, iar în momentul în care a revenit „a dat curs chemărilor organelor judiciare”, se arată în motivarea Tribunalului București. Mai mult, avocații acestuia au afirmat în instanță că „este greu de crezut, chiar imposibil, ca sub măsura arestului la domiciliu, inculpatul va încerca să influențeze buna desfășurare a procesului penal”.
- Tribunalul București a decis marți, 13 octombrie, înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile în cazul lui Călin Georgescu, acuzat că ar fi înșelat un om de afaceri cu peste 1,1 milioane de euro
Care sunt condițiile legale pentru înlocuirea arestului preventiv cu arest la domiciliu
„Potrivit art. 242 alin. 2 C.p.p. măsura preventivă se înlocuieşte, din oficiu sau la cerere, cu altă măsură preventivă mai uşoară, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru luarea acesteia şi, în urma evaluării împrejurărilor concrete ale cauzei şi conduitei procesuale a inculpatului, se apreciază că măsura preventivă mai uşoară este suficientă pentru realizarea scopului prevăzut la art. 2o2 alin. 1”, se arată în motivarea instanței.
Călin Georgescu nu ar fi fugit din România când putea face acest lucru
„În ceea ce privește riscul sustragerii de la derularea în continuare a procesului penal, judecătorul de drepturi și libertăți notează că analiza acestei situații nu poate face abstracție de împrejurarea că în nici una dintre celelalte cauze judiciare care îl vizează pe inculpat (cauze de competența judecătoriei, respectiv a curții de apel) nu mai subzistă la acest moment vreo măsură preventivă.
Inculpatul Georgescu s-a aflat astfel în stare de deplină libertate, fără nici o măsură preventivă, timp de cîteva luni, perioadă în care acesta a avut ampla posibilitate de a fugi din țară și de a se sustrage de la urmărire penală și de la judecată. Or, inculpatul nu a făcut acest lucru, ba chiar dimpotrivă, atunci cînd a părăsit țara a revenit ulterior și a dat curs chemărilor organelor judiciare
De altfel, nu există absolut nici un fel de date că, în perioada în care inculpatul s-a aflat anterior în control judiciar, acesta s-ar fi sustras de la chemările organelor judiciare sau nu ar fi respectat obligațiile care i-au fost impuse în cadrul respectivei măsuri preventive, împrejurare care este de natură să pună în lumină o conduită procesuală corespunzătoare a acestuia și permite anticiparea unei astfel de conduite și în viitor”, se menționează în motivarea Tribunalului București.
Instanța a avut suspiciuni rezonabile că faptele „infracțiuni cu o natură economică, comise fără violență”
„Mai întâi, judecătorul de drepturi și libertăți notează că în continuare în cauză există probe din care rezultă o suspiciune rezonabilă în sensul că petentul inculpat ar fi comis faptele descrise mai sus, sens în care judecătorul de drepturi și libertăți face referire la materialul probator prezentat de către Parchet prin referatul cuprinzînd propunerea de luare a arestării preventive și care a fost analizat prin încheierea pronunțată la data de 22.9.2026 de Tribunalul București în dosarul nr. 39502/3/2026, iar mai apoi de Curtea de Apel București, în același dosar, prin încheierea din data de 29.9.2026, mai sus menționată. Prin urmare, această condiție este îndeplinită în cauză.
Evaluând în continuare criteriile prevăzute de art. 242 alin. 2 C.p.p. (împrejurările concrete ale cauzei și conduita procesuală a inculpatului), judecătorul constată că deși privarea de libertate este în continuare necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică (constatată la momentul dispunerii măsurii), totuși reapreciind - la acest moment procesual și în limitele învestirii sale -, criteriile de mai sus, măsura arestării preventive nu mai pare a fi proporțională cu gravitatea acuzațiilor, măsura arestului la domiciliu fiind suficientă pentru buna desfășurare a procesului penal, înlăturarea eventualului risc de sustragere și prevenirea comiterii de alte infracțiuni.
Fără a contesta deci gravitatea faptelor imputate inculpatului şi importanţa valorii sociale protejate de norma de incriminare presupus a fi încălcată de acesta, astfel cum au fost reținute de către completul de drepturi și libertăți din cadrul curții de apel,
trebuie avut totodată în vedere că pericolul concret pentru ordinea publică nu se amplifică odată cu trecerea timpului ci, dimpotrivă, se atenuează şi, prin urmare, organele judiciare trebuie să prezinte motive specifice care să justifice persistența motivelor detenției ajungându-se chiar ca, la un moment dat, să nu mai îndeplinească cerinţele impuse de lege pentru a justifica menţinerea în stare de arest preventiv a unei persoane”, mai reiese din motivarea instanței.
Tribunalul București a ținut cont și de vechimea faptelor
„În aceiași ordine de idei, trebuie reamintită și vechimea presupuselor fapte imputate petentului-inculpat, care reprezintă un element ce trebuie avut în vedere împreună cu acelea ale conduitei procesuale a inculpatului și circumstanțele concrete ale cauzei”, notează sursa citată.
