Un Campionat Mondial de fotbal presupune, cel puțin teoretic, și o rețetă financiară de succes. Totuși, puține ediții au fost profitabile de-a lungul timpului și pentru orașele organizatoare, iar încasările ajung, în mare parte, tot la FIFA.
Cupa Mondială 2026 va contribui la economia globală cu 40 de miliarde de dolari și 800 de mii de locuri de muncă, susține FIFA. Cine câștigă din banii încasați? Păi, în mare, tot FIFA.
Fortune îl citează pe Victor Matheseon, economist sportiv, care explică din start că cifra de 40 de miliarde nu se susține. Ca să ajungi la ea, trebuie să presupui că fiecare fan cheltuie cu o mie de dolari mai mult decât ceea ar fi cheltuit oricum în același oraș.
Localnicii care merg la meci în loc să meargă la restaurant nu aduc bani noi în economie, îi mută dintr-un buzunar în altul. Doar de la turiștii străini se obțin câștiguri. Iar aceștia sunt mult mai puțini decât se așteptau organizatorii.
Mai realistă este o estimare de câștig de aproximativ 11 miliarde de dolari din Campionatul Mondial pentru FIFA. Iar orașele gazdă, în medie, pot rămâne cu până la 100 de milioane fiecare. Infim.
Să ne gândim doar la cheltuielile metropolelor canadiene: Toronto și Vancouver găzduiesc împreună 13 meciuri la Campionatul Mondial 2026. Iar factura totală depășește 770 de milioane de dolari americani din bani publici, potrivit Parliamentary Budget Officer, organismul independent de supraveghere bugetară al Canadei.
De altfel, cercetătorii de la Universitatea din Toronto au analizat ultimele 14 Cupe Mondiale și au tras concluzia că 12 din 14 turnee finale au generat pierderi economice nete pentru orașele organizatoare.
Asta pentru că edilii semnează pentru prestigiu și capital politic, alocă masiv pentru infrastructură impusă de FIFA și comandă studii economice unor consultanți plătiți să producă cifre mari. Apoi, toată lumea se miră că realitatea nu seamănă cu proiecția.
