Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a semnalat ingerința Rusiei în alegerile parlamentare care vor avea loc pe 28 septembrie. Miza este extrem de importantă, iar specialiștii spun că rușii vor arunca toate cărțile pentru a-și atinge scopul, având în vedere că nu au reușit să „deturneze” alegerile prezidențiale din 2024.
De această dată, noua strategie ar fi înființarea, „peste noapte” a multor partide care să înscrie independenți în cursă, care nu au șanse, dar care se află acolo pentru a lua din voturile partidelor proeuropene.
Cum se implică rușii în alegerile din Republica Moldova
Invitată la Euronews, în cadrul emisiunii România lui Vitalie, experta în spațiul ex-sovietic Angela Grămadă, a explicat cum arată scena politică din Moldova în acest moment.
Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic și președinte al Asociației Experți și Afaceri Globale: „Cred că Maia Sandu s-a referit de fapt la un pachet de blocuri au de actori politici care au tendințe suveraniste afișate în public, pentru că, de facto, dacă e să ne uităm pe ideologiile lor, lucrurile stau foarte diferit și ei singuri nu se pot defini într-o categorie din punct de vedere ideologic. Dacă e să-i luăm la pachet, așa cum i-a definit ea, atunci trebuie să facem delimitarea.
În primul rând, e vorba de blocul nou creat de către Partidul Socialiștilor, Comuniștilor, Irina Vlah, plus Vasile Tarlev, fost prim-ministru al Republicii Moldova. Doar că aici avem o problemă cu domnul Voronin, care face o erată și spune că nu este prea încrezător în soarta acestui bloc, pentru că trebuie să muncescă lumea or nu prea e obișnuită lumea să muncească în aceste formațiuni politice, ci mai degrabă să adune laurii după alegeri.
Și mai este o altă coagulare de forțe politice la Chișinău, care sunt gestionate de către Ilan Șor. Eu nu spun că ceilalți nu sunt gestionați din același centru de comunicare strategică de la Moscova, doar că aceștia își știu foarte bine liderul și îl cunosc la față și acesta este Ilan șor, care a adunat o altă serie de partide politice care se autoproclamă suveraniști, din punct de vedere al mesajelor pe care încearcă să le transmită.
Ce trebuie să înțelegem aici e că pe toți suveraniștii îi unește această tendință eurosceptică, adică de a pune accent mai mult, în discursurile lor publice, pe capacitatea internă a instituțiilor statului de a se autoguverna, de a se autogestiona și un discurs deschis împotriva Uniunii Europene și a Occidentului, care este decadent, lipsit de moralitate. Pentru că acest curent suveranist nu este altceva decât o formă mai avansată de euroscepticism, adică nu au încredere în instituțiile europene, instituțiile europene încearcă să controleze tot ce înseamnă sentiment național, etc."
Rolul „mini-partidelor” din Moldova
Maia Sandu a enumerat zece pericole pentru alegerile din 28 septembrie. Printre acestea, cumpărarea alegătorilor, atacuri cibernetice, Biserica Ortodoxă controlată de Moscova, rețelele de socializare sau mafia rusească.
Președinta Republicii Moldova anunță că Rusia pregătește o operațiune fără precedent de imixtiune în alegerile parlamentare și ă ar fi gata să investească aproximativ 100 de milioane de euro în candidați așa-ziși independenți pentru a-i ajuta să intre în Parlament. În operațiune sunt implicate atât serviciul secret al lui Putin, cât și „blocul suveranist controlat de gruparea criminală a lui Ilan Șor”.
Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic și președinte al Asociației Experți și Afaceri Globale: „Pentru publicul din România, nu era atât de clar, doar că publicul din România se obișnuise, intrase într-o letargie să nu mai fie atât de atent la riscuri, amenințări, provocări de ordin extern. Și atunci când se vorbea despre Republica Moldova, la București, de foarte multe ori, am auzit un fel de ironie în care se spunea că 'voi exagerați acolo, în Republica Moldova, această influență rusă'.
Și această mână a Moscovei, pe care o tot auzim de la politicienii moldoveni, deja ne-a obosit, nu mai este interesant, schimbați discursul. Și totuși, locuitorii din Republica Moldova au fost atenționați, cu câteva săptămâni înainte de alegerile din noiembrie 2024, că 'o să vedeți ce va urma, pentru că nu sunteți atenți la anumite mesaje care vin dinspre social media'.
Oficial, în Republica Moldova, sunt înregistrate la instituțiile publice aproximativ 60 de formațiuni politice. Aici intră și partidele politice, și mișcările politice, etc. Dacă e să vorbim strict despre aceste alegeri, eu am deschis pe calculator toată ziua site-ul Comisiei Electorale Centrale și urmăresc acolo ce se întâmplă cu lista cu candidați pentru alegerile din 28 septembrie.
Începem cu legislația sau cu deciziile pe care le-a luat Comisia Electorală Centrală, a fost extinsă perioada de înregistrare a candidaților până la data de 19 august. Când m-am uitat eu ultima dată pe site, erau 16 candidați. Aici intră și câteva formațiuni politice, dar există un număr foarte mare de candidați independenți.
Nu spun că toți vor trece de acest proces de verificare a Comisiei Electorale Centrale - pentru că se verifică și listele, și semnăturile pe care le dau oamenii în favoarea unui candidat - dar există o realitate pe care trebuie să o acceptăm. Candidații independenți vor încerca să fure anumite voturi de pe anumite eșichiere politice. Văd o strategie, pentru că nu toți acești candidați au șanse reale. De fapt, niciun candidat independent, până acum, în Moldova, nu a avut șanse reale să depășească pragul de 2% care e prevăzut de lege.
Mergem să analizăm scena politică din Moldova și avem Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), adică partidul de guvernare din prezent, cei care dețin majoritatea parlamentară, avem Blocul Împreună, sau ce a mai rămas din el, pentru că de acolo au mai ieșit două formațiuni politice, PPDA (Partidul Democrația Acasă) și Calm, acea asociație a comunelor și orașelor.
Aici nu se vorbea despre un partid, ci despre patru partide care au creat un bloc și care au mers împreună și anul trecut la alegerile pentru alegerile pentru referendum, dar și în alegerile prezidențiale, ca să susțină această idee europeană a Republicii Moldova. Nu au avut, de fapt, un candidat pentru alegerile prezidențiale, dar au susținut acest parcurs european. Eu insist cu această chestiune, pentru că, practic, acest bloc a rămas decapitat de doi lideri.
Și mai sunt doi. Aici apare întrebarea dacă va depăși sau nu pragul electoral. Acest bloc era important pentru PAS, pentru o posibilă coaliție pro-europeană în viitorul parlament de la Chișinău, dacă nu are majoritatea din nou. Și era utilă prezența acestor formațiuni pro-europene, pentru că ele au demonstrat că acest pro-europenism al lor nu este o glumă."
Moldova nu ar accepta expertiza din partea României
În tot acest context, România a trecut printr-o situație similară în toamna lui 2024, atunci când statul român a constatat ingerințe ale unei puteri străine în alegerile de la acea vreme, care au fost ulterior anulate tocmai din cauza acestei ingerințe.
Angela Grămadă, cercetătoare a spațiului ex-sovietic și președinte al Asociației Experți și Afaceri Globale: „Eu nu aș accepta o asemenea expertiză din partea României (n.r.: Nicușor Dan spunea că România are expertiză în acest sens) și vă spun foarte sincer și foarte serios. Pentru că aceeași declarație a avut-o și Oana Țoiu când a fost la Chișinău și nu este România în măsură, în acest moment, să dea lecții Republicii Moldova în ceea ce privește imixtiunea forțelor externe în afacerile interne. Mai degrabă aș învăța de la alte state din regiune, m-aș uita la experiența Georgiei, la cea a Ucrainei, de a lupta împotriva dezinformării și propagandei. Nu m-aș uita la România.
E mai degrabă o tendință la modă, în rândul politicienilor de la Chișinău, de a se asocia cu un asemenea mesaj suveranist, pentru că ei consideră că le face bine, mai ales în era Trump. Și atunci, pentru ei este foarte ușor să se urce pe această idee de suveranism, promovată de Donald Trump și la care se asociază tot mai mulți politicieni pentru a câștiga adepți din rândul electoratului care încă nu este hotărât sau nu are o predilecție specifică pentru un anumit tip de actor politic pe care să-l voteze.
Și acest mesaj pe care l-a transmis el astăzi nu a fost neapărat pentru Moldova, ci o continuitate a acelor idei pe care le-a transmis anterior și pe care le-a preluat de exemplu Igor Dodon. Pentru că, în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din România, aprilie-mai.
Igor Dodon a spus că: 'da, noi susținem acest curent suveranist din România, îl înțelegem și îl promovăm și noi, dar singura chestie cu care avem o problemă este această tendință sau mesaj unionist pe care încearcă să-l transmită Simion. Pentru că nu mai era vorba despre Călin Georgescu în acele alegeri, ci despre un alt candidat care reprezenta acest curent. Și atunci, Igor Dodon a spus foarte clar, că noi înțelegem, noi suntem adepți, noi împărtășim aceleași valori, principii, doar că nu ne este comvenabilă ideea unionismului.
În niciun caz (n.r.: nu am putea să-l vedem pe Georgescu la Chișinău), pentru că ne uităm foarte clar pe matematica votului din Moldova. Mă refer la acei locuitori din Republica Moldova care au și cetățenia română și ei au spus un nu foarte clar acestui curent pe care l-a promovat Călin Georgescu. Nu trebuie să ne gândim la acești cetățeni ca niște reprezentanți excepționali. Ei se încadrează în acel curent de care vorbeam, și anume eurosceptic, care este afectat de anumite măsuri, de faptul că autoritățile guvernamentael nu i-au acordat suficientă atenție până acum și l-au ignorat o perioadă prea îndelungată. Adică nu trebuie să scoatem moldoveanul din românul aici prezent în România."
