Incidentele cu dronele rusești din România din ultimele trei zile fac parte dintr-un șir de provocări hibride care nu au început recent, ci se manifestă de mai mult timp inclusiv în spațiul informațional și cibernetic, susține Dorin Toma, general-maior în rezervă.
Acesta a declarat, în direct la Euronews România, că astfel de acțiuni sunt așteptate să se intensifice și au, printre altele, rolul de a testa capacitatea de reacție a statelor NATO. Potrivit generalului, aliații au avertizat de mai mult timp că Rusia ar putea desfășura astfel de provocări pe termen scurt și mediu pentru a testa solidaritatea Alianței și aplicarea articolului 5.
Dorin Toma, general-maior (r): „Sunt provocări. Sunt provocări care nu au început de ieri, de azi, pentru că, câteodată, omitem că astfel de provocări au fost și sunt și în spațiul informațional. Dezinformările sunt la ordinea zilei. Astfel de provocări au fost și când vorbim de spațiul cibernetic și avem exemple recente, atacuri cibernetice pe care le-am gestionat mai bine sau mai puțin bine. Și acum am avut incident în Marea Neagră. Să nu uităm că am avut incidente cu drone în Marea Neagră și în portul Constanța acum două luni de zile, dar recent am avut atacuri asupra unor nave în apele maritime ale României. Deci, aceste incidente, aceste provocări, să le spunem așa, care sunt acțiuni hibride, așa este corect să le catalogăm, au început de ceva timp. S-au intensificat și, în opinia mea, se vor intensifica. Au fost avertismente ale analiștilor, serviciilor de informații din țările baltice, Polonia, țările din vestul Europei. Chiar cred că comandanții NATO sau liderii NATO au atenționat asupra intențiilor Rusiei ca, pe termen scurt sau mediu, să execute astfel de acțiuni provocatoare pentru a testa articolul 5, solidaritatea aliaților, pentru a observa care sunt măsurile de răspuns, timpii de reacție și așa mai departe. Deci, din perspectivă militară. Și, când vorbim de ceea ce s-a întâmplat în ultimele zile, trebuie să plecăm și de la această premisă, că, din perspectivă militară, au fost și astfel de obiective: de a identifica exact dispunerea sistemelor pe care România le are amplasate în acest sistem integrat de apărare împotriva dronelor, frecvențele pe care le-au folosit diferite sisteme, timpii de reacție, procedurile pe care le-au folosit. Au observat, probabil, dacă există o schimbare de la o zi la alta în adaptarea procedurilor. Deci, toate aceste informații au fost înregistrate undeva și pot fi exploatate în viitor”.
Adrian Cioplonea: Rusia urmărește trei obiective prin incursiunile cu drone
General-maiorul Adrian Cioplonea, ofițer NATO, a declarat în direct la Euronews România că Federația Rusă urmărește simultan obiective tactice, operative și strategice prin astfel de acțiuni. Potrivit acestuia, dronele rusești ocolesc adesea dinspre vest, inclusiv prin apropierea spațiului aerian românesc, pentru a surprinde apărarea antiaeriană a Ucrainei.
Ofițerul NATO a mai explicat că aceste incursiuni sunt folosite și pentru a testa sistemele de reacție ale Alianței, inclusiv procedurile și timpii de răspuns ai poliției aeriene. În același timp, Rusia urmărește să transmită un mesaj strategic de descurajare a sprijinului acordat Ucrainei și să îi reducă sprijinul din partea partenerilor occidentali.
General-maior Adrian Cioplonea, ofițer NATO: Într-adevăr, în NATO se discută foarte mult pe această temă. Federația Rusă urmărește simultan trei obiective la nivel tactic, operativ și strategic. La nivel tactic, se dorește realizarea surprinderii forțelor ucrainene și, anume, țintele sau dronele de tip Shahed, Geran-2 și Geran-3 nu vin dinspre direcția est, ci vin dinspre direcția vest, adică dinspre România. Fac acest ocol pentru a surprinde apărarea antiaeriană a forțelor ucrainene. Pe de altă parte, se dorește testarea sistemului de reacție NATO, testarea sistemului de reacție al poliției aeriene, testarea proceselor și procedurilor care sunt în vigoare, pentru a fi înregistrate. Această testare nu se face numai pe direcția sud-est, ci și în direcția est, în zona Poloniei, în zona țărilor baltice, chiar și în zona Finlandei. Mai departe, trebuie să recunoaștem că există acest mesaj strategic către Alianță, către țările aliate din NATO, de a descuraja orice formă de sprijin pentru Ucraina în efortul de a-și restabili independența și suveranitatea. Și se dorește, de către Federația Rusă, izolarea totală a Ucrainei față de orice tip de partener.
Dorin Toma: România ar trebui să solicite consultări în cadrul NATO
Dorin Toma consideră că România ar trebui să solicite consultări în cadrul NATO pe tema incidentelor recente, apreciind că un astfel de demers ar demonstra solidaritatea Alianței.
În opinia sa, discuțiile ar trebui să vizeze situația de securitate din bazinul Mării Negre, iar NATO să transmită un mesaj comun de sprijin pentru România.
Dorin Toma, general-maior (r): „Eu cred că România trebuie să acționeze diplomatic și în această direcție. Este în interesul României să solicite aceste consultări în cadrul Alianței. În al doilea rând, cred că este bine și pentru NATO să demonstreze o anumită solidaritate, pentru că, din ce am observat eu din comunicarea publică, ambasadori, miniștri de Externe sau prim-miniștri de pe flancul estic și-au exprimat o anumită solidaritate cu România în urma ultimelor evenimente: țările baltice, Finlanda, se pare că și Polonia. Cred că este mult mai important ca NATO, la nivel de ambasadori, să se adune și să discute acest subiect. Nu este vorba de faptul că trei sau patru drone au intrat în spațiul aerian al României, ci este vorba de a discuta despre situația de securitate din bazinul Mării Negre. Despre asta este vorba. Să se iasă, la sfârșit, cu un comunicat prin care să se exprime această solidaritate și, eventual, sprijin diplomatic, poate chiar și sprijin militar pentru România”.
Ofițer NATO: Alianța are mai multe opțiuni pentru a sprijini România
General-maiorul Adrian Cioplonea, ofițer NATO, afirmă că, dincolo de eventualele consultări în baza articolului 4, Alianța poate sprijini România prin dezvoltarea unor proiecte comune de apărare antidronă și prin trimiterea de experți, echipamente de comunicații și sisteme de detecție.
Potrivit acestuia, în NATO a fost deja discutată posibilitatea implementării unui model integrat de contracarare a dronelor în bazele aeriene de pe flancul estic, care să includă sisteme de detecție, interceptare și comandă-control asistate de inteligență artificială.
General-maior Adrian Cioplonea, ofițer NATO: „În primul rând, în NATO discutăm de unanimitate în luarea deciziilor, deci trebuie să existe această poziție comună a întregii Alianțe asupra declanșării articolului 4. Dar, dincolo de articolul 4, aș menționa faptul că în NATO se pot dezvolta mai multe proiecte care să ajute România sau țările de pe flancul estic să gestioneze și să oprească aceste incursiuni ilegale ale dronelor Federației Ruse, ale forțelor ruse. Un model de contracarare a dronelor poate fi instalat în bazele aeriene ale NATO prin fonduri comune. Această propunere a mai fost discutată în cadrul NATO. Acest model-pachet ar cuprinde elemente de detecție, senzori, interceptare și neutralizare, plus sistemul de comandă și control, care va fi augmentat sau va fi integrat cu AI pentru o procesare mai rapidă a datelor. Plecăm de la un exemplu: se poate dezvolta acest model în țările limitrofe flancului estic. Aceasta este doar o soluție practică, dar, pe lângă consultări, NATO poate trimite în țara care solicită experți, poate trimite mijloace de comunicații și mijloace de detecție. Sunt numeroase căi de a ajuta astfel România și, de altfel, și țările care au mai fost implicate în astfel de incidente”.
