Președintele Klaus Iohannis ar avea șanse să ajungă secretar general al NATO, chiar dacă premierul olandez Mark Rutte beneficiază de sprijinul Statelor Unite, Marii Britanii și Germaniei. Într-un interviu acordat Euronews România, sociologul Alfred Bulai a explicat că numirea lui Iohannis la conducerea Alianței Nord-Atlantice ”ar fi mai utilă” din perspectiva Pentagonului, în condițiile în care s-ar contura o revenire a fostului președinte republican Donald Trump la Casa Albă.
În emisiunea ”Vocile care contează” de la Euronews România, sociologul Alfred Bulai a reamintit că în spațiul public se vorbea ”de cel puțin un an” despre faptul că președintele Klaus Iohannis ar putea ocupa o funcție la nivelul Uniunii Europene sau la nivelul NATO.
”În general, cei care ocupă poziții strategice la nivel de Uniune Europeană, inclusiv în NATO, sunt înalți demnitari și domnul Iohannis are toate datele.
(...) Alegerile în aceste funcții nu au nici cea mai mică legătură cu democrația. Sunt negocieri, cele mai multe de culise, în care cauți să aibă aliați și trebuie să lupți pentru o anumită poziție în care se discută la nivel înalt. Nu are nicio o legătură cu părerea populațiilor din țările respective, chiar niciuna”, a spus Alfred Bulai, la Euronews România.
De altfel, sociologul a menționat că postul de secretar general al NATO se obține prin ”negocieri foarte tranșante”, iar Klaus Iohannis ar avea șanse deoarece este posibil ca premierul olandez Mark Rutte să nu mai beneficieze de același sprijin.
”A putut Mircea Geoană să fie adjunct (secretar general adjunct al NATO, n.red). Poate să fie și Iohannis, fie vorba între noi, mult peste Geoană.
Pe de altă parte, Mark Rutte a făcut niște declarații care au sugerat unora dintre parteneri, în primul rând cei peste Atlantic, că față de domnul Rutte există îndoieli față de unele poziții exprimate”, a menționat Bulai.
La începutul lunii ianuarie, n grup de funcţionari din cadrul Ministerului de Externe şi biroului premierului olandez în exerciţiu Mark Rutte l-au acuzat pe acesta într-o scrisoare că a "ascuns informaţii negative" şi a menţinut un "control ferm" asupra comunicaţiilor despre Israel legate de războiul din Fâşia Gaza pentru a-şi "proteja" sprijinul din partea SUA pentru candidatura sa la postul de secretar general al NATO.
Din această perspectivă, Bulai consideră că președintele Iohannis ar fi văzut o persoană care ”nu creează niciun fel de probleme” și un ”candidat ideal din punctul de vedere al NATO”.
”E evident că nu Iohannis este în spate. Sunt multe manevre. Domnul Iohannis va trebui să joace acest rol diplomatic pe care l-a jucat destul de bine în al doilea mandat.
Problema e că dacă ai susținerea americanilor, nu mai contează așa mult. Se schimbă opiniile în Europa destul de bine.
E o altă strategie pe care trebuie să o luăm în calcul din perspectiva Pentagonului. Pentagonul urmează să ia în calcul că nu poate influența alegerile din SUA și se gândesc și ei că nu au avut o viață foarte bună cu Trump, motiv pentru care se gândesc că Iohannis ar fi mai util.
Datele îl dau deocamdată pe Trump cu șanse mai mari (la alegerile prezidențiale din noiembrie, n.red)”, a mai spus Alfred Bulai, la Euronews România.
Alfred Bulai susține că Iohannis nu are contestatari în România. ”Nu sunt politicienii din România atât de curajoși”
”Nu îl deranjează nimeni pe Klaus Iohannis de niște ani de zile. E clar că e sprijinit. Nu există opoziție și cei care sunt în opoziție nu sunt interesați de ce face Iohannis după ce își termină mandatul.
Nu sunt politicienii din România atât de curajoși să spună unul: se duce dracului NATO, că dispare. Nu o să spună nimeni decât de bine.
Nici nu contează părerile clasei politice din România, pentru că nu îi bagă nimeni în seamă la povestea asta”, a concluzionat Alfred Bulai.
